Moara lui Gelu: FOTOREPORTAJ. Țăranii din Lucăcești refuză să-și cedeze pășunea

Terenurile agricole sînt rîvnite nu doar pentru cultura plantelor, ci și pentru scopuri energetice și turistice, avînd în vedere că în subteranul zonei noastre se găsește un rezervor geotermal ce poate fi exploatat. Prin foraje la adîncimea de 800 metri, pot fi scoase la suprafață ape minerale sau ape termale cu temperatura de peste 50°C, iar la mare adîncime (2-5 km), apa are temperatura de 60-120 de grade Celsius. (Instalații pentru foraje de acest tip există deja în Ungaria.)

Hotel pe locul pășunii?

În comuna Mireșu Mare, aflată deasupra rezervorului geotermal, a apărut recent un asemenea investitor interesat să extragă apa caldă/fierbinte din pămînt și să o folosească pentru băi de relaxare, tratament, recuperare, refacere. El caută un teren de 40 ha, pentru a realiza acolo o investiție de 100 milioane dolari, un complex turistic cu două hoteluri, zeci de pensiuni, baze de tratament, baze de relaxare, inclusiv un așa-zis parc acvatic pentru distracții. Banii vin de o bancă din SUA, reprezentată în acest moment de un băimărean (Cătălin Iluț).

Inițial, a fost propusă pășunea satului Lucăcești, dar - după consultarea cetățenilor - amplasamentul a picat. 120 de capi de familie au semnat o petiție către primărie, în care anunță că nu doresc „acva parc” pe pășunea unde duc la păscut cele 120 de vaci. Investitorul a înțeles situația. Scoaterea unei pășuni din circuitul agricol este grea și foarte costisitoare. Terenul este situat chiar lîngă pădurea Bavna, rezervație de stejar penduculat secular, în care crește laleaua pestriță și trăiește o colonie de stîrci cenușii, plus alte plante și animale sălbatice protejate. Iar rezervațiile au o centură de protecție.

Satul s-a divizat

Crescătorii de animale din Lucăcești s-au agitat la gîndul că vor rămîne fără pășune, și pe bună dreptate. Am discutat cu nouă dintre ei și toți resping cedarea terenului pentru ”acva parc”. Nu renunță la pășune, chiar dacă numărul de animale scade an de an. Primesc subvenții de la APIA și întrețin izlazul în bune condiții agricole și de mediu. Vacile au apă de băut scoasă din fîntînă cu ajutorul unei pompe Honda. Au cumpărat gard electric ce înconjoară toate cele 58 ha de pășune. Urmează să construiască un umbrar, lîngă fîntînă...

Se gîndesc nu doar la ei, ci și la urmașii lor - dacă se vor întoarce din Occident, este posibil să crească animale. Așa că nu pot să renunțe la acest bun urbarial primit de la regele Ferdinand prin reforma agrară din 1921. Și chiar dacă locuitorii localității ar renunța la creșterea animalelor, tot vor avea nevoie să intre în contact cu natura în mod regulat, iar pășunea și pădurea Bavna sînt cele mai minunate locuri de pe pămînt, cu stejari de 150 de ani, hribe, flori, păsări mii, acolo este „Raiul nostru”, mi-a spus un tînăr (40 de ani) din sat. Ariile protejate din categoria a IV-a sînt accesibile publicului, cu unele precauții.

Totuși, unii se opun

Am vorbit cu trei locuitori din Lucăcești care susțin cedarea pășunii satului (nu au animale în grajd și nu cred că nepoții lor vor deveni cîndva agricultori), dar oamenii înțeleg că Uniunea Europeană interzice schimbarea categoriei de folosință a pajiștilor permanente. Totuși, locurile de muncă de la ”acva parc” ar fi bune pentru tineri, decît să naveteze la fabrica de contactoare Eaton din Fărcașa, peste rîul Someș... Mai sînt și alți cetățeni care susțin dezvoltarea, căci satul are 240 de case, din care 120 sînt gospodării cu animale, ne-au spus ei.

Văzînd cearta dintre oameni, primarul Ioan Mătieș l-a convins pe investitor să rămînă în comună și, după cîteva zile, a apărut un fermier dispus să-și cedeze cele 38 ha de teren agricol pe care le deține el și familia sa, pentru construcția viitorului complex turistic geotermal finanțat de banca din SUA. Cătălin Iluț și-a reconfirmat interesul și acum negociază pentru a cumpăra acel teren de le fermierul Teodor Razmoș.

Legea să fie respectată

Se va pune de acum problema scoaterii celor 38 ha din circuitul agricol, operațiune costisitoare și supusă avizării și aprobării comisiei județene de protecție a mediului și agricultură. Iată care sînt cele 5 acte normative, ne informează Direcția pentru Agricultură Maramureș, ce reglementează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor din extravilanul comunelor, orașelor și municipiilor: • Art.5 şi art.5¹ din O.U.G. nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (pentru categoria de folosinţă pajişti permanente); • De la art.92 pînă la art.100 inclusiv din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar (pentru celelalte categorii de terenuri agricole din extravilan - cu excepţia pajiştilor); • Ordinul nr. 83/2018 pentru aprobarea Procedurii privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităţilor, precum şi pentru aprobarea Procedurii privind restituirea tarifului achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar; • Ordinul nr. 1.366 din 12 septembrie 2018 pentru aprobarea Procedurii privind scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor permanente; • Ordinul nr. 1.056 din 25 mai 2018 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea şi eliberarea avizelor necesare introducerii în intravilan a terenurilor agricole.

Portițele din lege

Tarifele de scoatere a terenurilor din circuitul agricol sînt foarte mari, pentru 40 ha ar ajunge la o sumă apropiată de valoarea investiției, după un calcul aproximativ făcut de noi. Dar există o portiță de scăpare: extinderea artificială a intravilanului, metodă aplicată în mod frecvent de primării și consiliile locale. Și anume, terenul agricol din extravilan este introdus în intravilanul localității (ceea ce presupune modificarea Planului de Urbanism General PUG al comunei), iar investitorul nu va mai plăti taxa uriașă de scoatere din circuitul agricol. A doua cale pentru a nu plăti acea taxă pe metru pătrat este ca investiția să fie realizată din fonduri europene. Pentru pășuni și fînețe, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană prevede menținerea suprafețelor (de pajiști permanente) existente la data de 1 ianuarie 2007; fără excepții sau scuze!

Ministrul caută o gaură

Nici o unitate administrativ teritorială nu respectă Tratatul de aderare, peste tot pășunile au fost ciuntite iresponsabil! La ultima sa vizită în Maramureș, l-am întrebat pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, despre această situație. A spus că există o derogare pentru 10% din suprafață. Și un senator de Maramureș ne-a zis aceeași poveste cu 10% și a completat că localitățile trebuie să se dezvolte cumva. În realitate, nu există nici o așa-zisă „derogare”!

Pajiștile publice și private sînt supuse unor presiuni pentru construcții industriale, turistice sau civile (vile, cabane). Presiunile vin nu doar din partea investitorilor (români sau străini), ci și din partea autorităților locale, județene și centrale, în ideea că-i bine să apară locuri de muncă și venituri în plus la bugetele publice. Multe unități administrativ teritoriale au ocolit legea și au concesionat suprafețe de pășune publică unor persoane private, care au ridicat acolo tot felul de construcții. Legile au fost încălcate și primarii și-au furat singuri căciula, căci din 2018 au intrat în vigoare reglementări noi, care nu lasă decît două portițe de scăpare pentru cei ce schimbă destinația agricolă a terenurilor. Bine era să nu fi lăsat nici una!

Curajul țăranilor

Crescătorii de animale din satul Lucăcești dau dovadă de tărie de caracter, căci s-au opus unei investiții străine uriașe, cea mai mare din istoria postdecembristă a județului nostru (dacă va fi realizată, ceea ce deocamdată nu este sigur). Unora le pare rău că au pierdut ocazia să aibă în sat hoteluri de patru-cinci stele și băi termale pentru reumatism, dar în schimb vor avea lapte proaspăt de vacă, pentru sănătatea lor și a nepoților.

Nicolae GOJA