Revanşa miniştrilor

 
Odată cu încetarea activităţii Parlamentului prin intrarea aleşilor într-o vacanţă de două luni, atenţia opiniei publice se va îndrepta spre activitatea guvernului.

Pe de o parte Forin Cîţu va fi avantajat în bătălia internă din PNL, pe de altă parte are ocazia să arate în detaliu activitatea guvernului.

Neconcuraţi de aleşii plecaţi în vacanţe, o bună ocazie să-şi ia revanşa în faţa parlamentarilor o au miniştri obligaţi să stea la serviciu. Cum Cîţu le-a interzis să plece în concedii, membrii Executivului pot ieşi în evidenţă.

Adevărul este că de ani şi ani de zile întregul guvern, indiferent de culoarea politică, părea o masă amorfă. S-au făcut remarcaţi doar miniştri implicaţi în vreun scandal. Aşa cum a fost cazul lui Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii, demis de primul ministru fără să se consulte cu partenerii de guvernare, cu conducerea formaţiunii din care făcea parte cel demis.

Să vedem, aşadar, ce putem selecta din activitatea domnilor miniştri.

Lucru rar întâlnit, un ministru UDMR a criticat public activitatea unui ministru din alt partid.

De obicei UDMR nu se amestecă în problemele altor partide, dar iată că Tanczos Barna a ridicat vocea împotriva ministrului Claudiu Năsui pentru că nu s-a ocupat de problema scoaterii ambalajelor de plastic din circuitul economic, aşa cum,   urmând o directivă europeană, prevede programul guvernului.

Gest neobişnuit în politica din România, ministrul Năsui în loc să reacţioneze, s-a conformat şi în cel mai scurt timp a luat măsurile pentru care îl criticase ministrul Mediului.

Mai mult, povestea de dragoste politică dintre cei doi miniştri continuă. Ministrul UDMR i-a mulţumit ministrului USR PLUS.

Merită citat pasajul prin care Tanczos Barna îi mulţumeşte public lui Claudiu Năsui: “Am discutat astăzi cu ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, despre implementarea urgentă a Directivei Europene privind produsele din plastic de unică folosinţă. Suntem colegi de mulţi ani, avem viziuni similare şi amândoi ne dorim ca procesul să se finalizeze cât mai curând şi cât mai bine. Textul actului normativ este aproape finalizat, săptămâna viitoare îl vom lansa în procedură de avizare interministerială. Vom finaliza cu succes acest proces de transpunere, iar acest lucru i se datorează, în bună măsură, domnului ministru Claudiu Năsui, cel care a deblocat situaţia, odată cu preluarea portofoliului. Îi mulţumesc public pentru asta.”

Este un gest aproape înduioşător să vezi doi politicieni din partide diferite lăudându-se unul pe altul. De regulă laudele în politică merg de jos în sus, de la subordonat spre superior, dar iată că mai sunt şi excepţii.

Un alt ministru USR PLUS, Cătălin Drulă, este personajul principal într-o înregistrare DNA. Un candidat la preşedinţia unei organizaţii judeţene PNL i-a cerut ministrului Transporturilor să-i menţină în funcţie doi directori care îl ajută să câştige alegerile în organizaţia lui judeţeană.

Aceste evenimente, aparent marginale, arată că lumea nu se învârte doar în jurul liderilor naţionali, Ludovic Orban şi Florin Cîţu, în cazul PNL, Dan Barna şi Dacian Cioloş, în cazul USR PLUS, sau Marcel Ciolacu, aproape fără concurenţă în PSD.

În viaţa politică din această perioadă se întâmplă un fenomen păgubos: liderii partidelor captează întreaga atenţie a opiniei publice,  tratând partidele pe care le conduc ca pe nişte bunuri proprii. De la preşedintele partidului modelul este preluat de fiecare preşedinte de organizaţie judeţeană.

Partidele politice sunt pur şi simplu confiscate de preşedinţii organizaţiilor judeţene, iar la vârf de preşedintele partidului.

În acest sens confruntarea dintre Ludovic Orban şi Florin Cîţu inaugurează un nou concept, sau să spunem o atitudine nouă, o nouă abordare a procesului de alegeri interne.

Până la acest război dus până în pânzele albe de Cîţu şi Orban, eventualii contracandidaţi ai preşedintelui în funcţie pot apărea doar în preajma congresului, sau doar în ziua congresului. Dacă îşi anunţa candidatura cu luni de zile înainte, era terminat de lideri.

  Situaţia inedită din PNL se datorează faptului că preşedintele partidului nu ocupă funcţia de prim ministru.  O bătălie asemănătoare ar fi avut loc în PSD între Sorin Grindeanu şi Liviu Dragnea. Dacă, fireşte, Dragnea nu ar fi fost condamnat, iar Grindeanu nu ar fi fost demis de propriul partid prin moţiune de cenzură.

Campania internă din PNL arată că partidul ce părea anchilozat dă semne de revenire la o viaţă mai palpitantă.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș