Florin Cîțu e
perceput mai degrabă ca un userist, decât ca un liberal. Din această
perspectivă, atacul lui Cîțu la ministrul Drulă pare greu de înțeles. Cu atât
mai mult cu cât premierul și-a tăiat orice cale de coabitare cu PSD, prin
stridența mesajelor tip ”Nu luăm prizonieri”, bolmojite, în lipsa altui mesaj
cât de cât inteligibil, mult după ce campania electorală a luat sfârșit.
La întrebarea ”De ce?” e ușor de intuit un răspuns. Drulă
este asociat cu ong-ul Declic, care tocmai a anunțat că depunere plângere
penală împotriva premierului pentru abuz de consiliere personală în serviciul
de la guvern. Dacă o va face, va fi greu pentru procurori să tragă de timp
suficient ca, scuzați, Cîțu să reziste până în 25 septembrie la Palatul
Victoria. Dacă Declic amână depunerea
plângerii, unii ar putea considera că se complică și cu un șantaj
dosarul Mioara Costin.Treaba lor, până la urmă răzbunarea este o armă, iar Cîțu
poate să o folosească indiferent ce crede lumea despre asta. Mai ales că, în
cazul lui Drulă, are două argumente mai beton decât o lucrare de
infrastructură.
Cătălin Drulă și-a construit o imagine publică după modelul
lui Traian Băsescu, pe care unii dintre votanții USR-PLUS nici nu și-l mai
amintesc, fiindcă nu se discuta politică la Minimax, postul unde se uitau pe
când ”marinarul” era ministru al Transporturilor, primar general ori președinte
(poate avansaseră la TeenNick, dar tot nu aveau cum să dea pe acolo de
Băsescu).
Lupta cu Mafia, pe care n-a inventat-o Clotilde, dărâmarea
chioșcurilor, plus-minus o autorizație, ba chiar și un cap în gură dat unui
chioșcar, mers frecvent pe șantiere, cu presa anunțată din vreme, ca să
controleze lucrările și să impulsioneze constructorii… la fel ca azi.
Rezultatele, tot ca, vorba lui Bulă, crocodilul, care zboară și el, chiar dacă
puțin mai jos.
Aici, la rezultate, Cîțu poate ataca: sunt întârzieri,
normale, de altfel, când te ocupi doar de imagine, nu și de rezolvarea
problemelor de fond. Pe de altă parte, Drulă poate contracara aceste reproșuri
(nu ai cum să schimbi în șapte luni ce nu s-a făcut în 30 de ani, bla, bla bla)
bazându-se pe investiția în imaginea sa, la care a lucrat o armată de postaci,
dar și imensa speranță pusă în USR de propriii votanți.
Nu știu, însă, cât va fi de apărat Drulă de liderii
USR-PLUS. Tocmai pentru că la capitolul imagine cei doi co-președinți sunt
bătuți de Drulă cu ranga, ca două chioșcuri goale de conținut, care așteaptă
doar alegerile interne ca să fie demolate de noua stea a noii politici.
Deci, e riscant să îți asumi că se va extrage USR de la
guvernare ca să apere postul lui Drulă. Mai ales că acesta a greșit grav, în
situația în care nu a repetat manevra Băsescu, după dezastrul din noaptea de 28
spre 29 iulie. Când a deraiat un tren în mandatul său, Băsescu a anunțat
imediat că demite toată conducerea CFR, de la directorul general până la șeful
ultimei gări de pe traseul cu probleme. Că, ulterior, doar i-o fi rotit pe
posturi, că i-a lăsat pe drumuri, nimeni n-a mai verificat.
Drulă, postatorul de Facebook și inspectorul de lucrări, n-a
postat nimic, n-a avut nicio reacție, n-a inspectat nimic. Iar a tăcea înseamnă
a aproba. Cine știe ce complicități, uite cum își apără oamenii, USR ține de
funcții, pentru privați e ciumă, pentru sinecuriștii de la stat e mumă, vor zice
unii, ca, scuzați, Cîțu. Care s-a și grăbit să puncteze în acest caz.
Autor: Val Vâlcu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu