Ar fi o impietate
politică – dacă există aşa ceva – să vorbim cu trei zile înaintea marelui
congres PNL despre Liviu Dragnea, de exemplu. Cu toate acestea, ultimul
preşedinte autoritar al PSD, proaspăt ieşit din închisoare, promite să devină
teoreticianul curentului suveranist european din România.
Ceea ce nu este deloc comod într-o ţară care ţine cu tot
dinadinsul să respecte şi să aplice politicile oficiale ale UE, ale Comisiei
Europene.
Practic, Liviu Dragnea, ca iniţiator dinafară a înfiinţării
unui partid, Alianţa pentru Patrie, urmează politica protecţionistă, a
„patriotismului economic” promovat de un Viktor Orban în Ungaria, de alte
partide în Polonia, Italia etc.
De ce este necesară o trimitere spre aceste formaţiuni
politice, care merg în răspăr faţă de politica oficială a Bruxelles-ului?
Pentru că este posibil ca în urma crizei pandemice, datorită neajunsurilor
sociale create, marea parte a electoratului să aştepte alte tipuri de soluţii
pentru rezolvarea problemelor.
În acelaşi timp această teorie arată şi cauzele sărăciei:
străinii care au pus mâna pe comerţ, vânzarea pe bucăţi a ţării, a resurselor
naurale. Când ţi se arată duşmanul atât de clar poţi porni războiul împotriva
lui.
Nu vom găsi la PNL asemenea idei clar exprimate.
Contracandidat al unui prim ministru deja acuzat că vinde ţara bucată cu
bucată, că se împrumută excesiv, că nu are empatie pentru populaţia de rând,
Ludovic Orban, mai conservator, îşi demonstrează patriotismul făcând apel la
tradiţia unui partid naţional, aşa cum, în fond, este PNL.
Nu ştim cum se vor desfăşura sâmbătă lucrările congresului
la care sunt aşteptaţi 5000 de participanţi. Cert este că acolo se vor
confrunta două tabere diametral opuse. Nu ştim câţi delegaţi sunt pe un taler
şi câţi pe altul. Din datele de până acum ar rezulta că talerul lui Florin Cîţu
este supra-aglomerat, iar pe talerul lui Orban s-ar putea păstra distanţa
socială impusă la o infectare de peste 3 la mie.
În aceste condiţii, când delegaţii merg deja convinşi pe
cine să voteze, ce sens mai au moţiunile prezentate?
Oricum, discursul lui Ludovic Orban trebuie să fie
fulminant. S-ar putea să fie ultimul în calitate de preşedinte al PNL. Poate şi
ultimul în calitate de membru al unui partid condus de Florin Cîţu.
Fără să se fi deosebit foarte vizibil ca şefi de guvern,
Florin Cîţu şi Ludovic Orban au depăşit limita unei competiţii interne corecte.
S-au luptat cu aceeaşi furie unul cu altul ca şi cum s-ar fi confruntat cu un
adversar redutabil ca Liviu Dragnea.
Numai că în acest moment Liviu Dragnea nu are un partid în
spate, nu are posibilitatea de a se opune în mod real. La fel va fi şi cel ce
va pierde alegerile sâmbătă? Orban nu a dat semne că ar părăsi partidul în
cazul în care pierde. Dacă i se va aplica o bătaie prea zdravănă, lui şi
susţinătorilor săi, este posibil să rupă un grup de parlamentari şi să facă
imposibilă refacerea unei majorităţi parlamentare chiar dacă USR PLUS reintră
la guvernare.
Situaţia nu este mai puţin explozivă în USR PLUS. Şi tot din
cauza lui Florin Cîţu. Barna şi Cioloş au spus de prea multe ori că nu intră
într-un guvern condus de Cîţu ca să-şi permită să nu se ţină de cuvânt.
Prin urmare acest congres este „despre” Cîţu. Am pus în
ghilimele prepoziţia „despre” pentru că premierul are deja un mod personal de a
folosi nefiresc această prepoziţie.
De la o distanţă de trei zile şi trei nopţi marele congres nu se vede deloc bine indiferent cine iese preşedinte. În loc să clarifice problemele, le va încurca şi mai mult.
Autor: Dumitru
Păcuraru
Sursa: Informaţia
zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu