(Cugetări, aforisme, reflecții)
Conștiința omului este determinate de
existența lui, adică de viața reală în condiții istorice concrete.
A.A. SMIRNOV și alții, Psihologia, 94.
***
Să-ți faci din propria conștiință un
judecător.
Constantin STERE, [XXIV, 238].
***
Când poruncește conștiința, oamenii
onești procedează întotdeauna în același sens.
Nicolae TITULESCU, [XXIV, 238].
***
Orice conștiință e doar o încadrare a
esenței vieții în legile rațiunii.
L.N. TOLSTOI, Război și pace.
***
Conștiința este sentimentul intim,
imediat, constant al activității eului în fiecare din fenomenele vieții lui
morale.
VOLTAIRE, Dicționarul științelor
filozofice.
***
Omul drept se pleacă în fața conștiinței
sale, dar conștiința sa nu cunoaște stăpân pe fața pământului.
Richard WAGNER, [XIX, 75].
***
Când un popor a ajuns la conștiința de
sine, când el a început a se dezvolta, atunci el nu piere până nu îndeplinește
rolul său istoric pe pământ.
Alexandru XENOPOL, Către Iacob Negruzzi.
***
Eu, personal, nu mă tem de nimeni, decât
de propria mea conștiință.
Duiliu ZAMFIRESCU, cf. E. Lovinescu,
Scrieri, I, 476.
***
Poți fugi de orice pe lumea asta, numai
de tine însuți, nu.
Ștefan ZWEIG, [XXIV, 238].
COPILĂRIE
Copilul este recompensa vieții.
Proverb african.
***
Învață pe copil să cunoască orice lucru,
apoi pune-l să le judece și să le îndrepte, că atunci i se deșteaptă mintea.
Unde nu ajunge copilul ajută-I, unde
ajunge lasă-l pe el să se silească, ca să se deprindă singur să și le
înlesnească.
Nu-l răsfăța pe copil ca să nu-l plângi
de amar.
Învață-l pe copil să iubească pe tot
omul ca pe fratele său, c-aceasta este datoria omenească.
Pe copil de mic să-l înveți să
deosebească binele de rău, și de unul să se lipsească, iar de celălalt să se
deslipească.
Copil cu copil se înveselește și bătrân
cu bătrân.
Năravurile cele bune din copilărie să se
dobândească, că atunci rămân întemeiate până la bătrânețe.
Pe copil să-l judeci ca pe copil, iar nu
ca pe un bătrân.
Pe copil să-l luminezi, iar nu să-l
întuneci cu învățături peste puterile lui.
Pe copil să-l ferești de orice minciună,
fie și în glumă, ca să nu se dedea cu ea toată viața.
Proverbe românești.
***
Copiii sunt ca ciupercile: nu toți sunt
la fel.
Proverb suedez.
***
Cred că e o mare fericire pentru un om
să aibă o copilărie însorită în mijlocul naturii.
Ion AGÂRBICEANU, Din copilărie. Chipuri
și povești, 6.
***
Nu poate fi considerat prea fericit… cel
care este singur fără copii și poate că mai puțin, cel care are copii sau
prieteni vicioși.
ARISTOTEL, Etica nicomahică, I, IX, 1099
b.
***
Copilăria nu e doar o rampă de lansare a
omului matur, care rămâne detașată în timp de existența lui viitoare.
I.D. BĂLAN, Condiția creației. Portrete,
251.
***
Copilăria e de altfel vârsta
sensibilității metafizice prin excelență.
Lucian BLAGA, Izvoare, eseuri,
conferințe, articole, 35.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu