Nu există nicio
îndoială că războiul a grăbit ridicarea restricţiilor impuse de guvern în
timpul pandemiei. În acelaşi timp războiul a întârziat luarea unor măsuri
economice şi sociale pentru a uşura povara scumpirilor după izbucnirea crizei
energetice. Măsurile propuse de PNL sau PSD, anunţate de Florin Cîţu sau Marcel
Ciolacu, nu s-au transpus în practică. Nu s-a eliminat TVA-ul la alimentele de
bază sau reducerea lui de la 19% la 17%. Nu s-au redus accizele la carburanţi,
nici CAS-ul nu a fost redus de la 25% la 20%.
Este adevărat că nu s-a introdus nici
taxa pe lux, impozitele pentru a doua maşină, pentru a doua casă etc.
Cu unele măsuri propuse de PNL nu a fost de acord PSD, iar cu cele propuse de
PSD nu a fost de acord PNL. Cele două partide continuă să se anihileze reciproc
în chestiuni care privesc soarta a milioane de cetăţeni, a zeci de mii de
firme. Multe lucruri începute şi lăsate pe jumătate, multe promisiuni
neonorate, multă neseriozitate.
Restricţiile anti-covid au fost ridicate
într-o înţelegere politică deplină. Oricum restricţiile nu se mai puteau aplica
din cauza valurilor de refugiaţi ucraineni. Cei peste 300.000 de refugiaţi
intraţi în ţară nu aveau cum să fie testaţi. Prin urmare s-a ajuns la
imunizarea colectivă sau „de turmă”, cum se spunea.
Intensificarea războiului barbar pe care
Rusia îl poartă în Ucraina obligă guvernele să lase garda jos în ceea ce priveşte
pandemia şi să se ocupe de marea problemă de securitate, de viaţă şi de moarte.
Cu cât ţările sunt mai aproape de Ucraina cu atât mai mult sunt interesate de
găsirea unor soluţii de apărare a populaţiei, a integrităţii teritoriale în
cazul nostru.
Agresivitatea Rusiei nu mai pare să aibă
limite. Cu cât sancţiunile sunt mai drastice cu atât mai mult Vladimir Putin
ameninţă toate ţările care ajută Ucraina. Adică toate ţările din UE, toate
ţările NATO. După cum se ştie, România a intrat pe lista ţărilor „neprietenoase”.
Nu a scăpat nici Ungaria, deşi Viktor Orban trecea drept un prieten al lui
Putin iar la începutul conflictului nu a permis survolul aeronavelor militare
în spaţiul ei aerian.
Din cauza războiului, lumea întreagă a
făcut pasul de la măsurile anti-Covid la sanţiunile anti-Putin. Guvernul Ciucă
nu s-a lăsat intimidat şi permite avioanelor şi elicopterelor militare
ucrainene să vină pentru mentenanţă în România.
Pentru acest gest ne va lăuda vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, care soseşte
vineri în România. Primită la Cotroceni, preşedintele Iohannis va primi
felicitări pentru majorarea procentului de apărare de la 2% la 2,5% din PIB.
Măsura intră în efortul de război pe care România înţelege că este obligată
să-l facă.
Nu doar România face sacrificii. Toate
ţările din UE urmează recomandările SUA şi aplică sancţiuni la adresa Rusiei cu
mari pierderi financiare, în speranţa că Vladimir Putin va ceda văzându-şi
economia pusă pe butuci.
În ciuda brutalităţii forţelor de
ordine, protestele anti-război se înmulţesc în Rusia, dar încă nu s-a creat un
curent anti-Putin atât de puternic încât să pornească o revoltă naţională, ceva
în genul revoluţiei române din decembrie 1989 împotriva lui Ceauşescu.
Interesantă este poziţia Chinei. Dacă la
început China, ţara de unde a pornit coronavirusul, se arăta gata să
intermedieze între cele două tabere, între NATO şi Rusia, la două săptămâni de
la izbucnirea conflictului îşi reanalizează avantajele şi dezavantajele. Aşa
cum era de aşteptat, competiţia cu SUA determină China să încline balanţa în
favoarea Rusiei.
Chinezii sunt însă foarte pragmatici şi
până la urmă vor ieşi în avantaj şi din povestea cu Rusia.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu