Ne-am cunoscut cândva, prin
a doua jumătate a anilor ’90 ai secolului trecut, mileniul al doilea. Vreo 25
de ani vor fi fiind de-atunci, nu știu exact, dar îmi amintesc de parcă s-ar fi
întâmplat azi bunăvoința cu care mă primea în redacția „Curierului Primăriei
Municipiului Cluj-Napoca” și ce bucurie mi-a produs, încă întâlnindu-ne
întâmplător pe treptele holului mare, vestea pe care mi-a dat-o o dată că
articolul meu urmează să apară în proximul număr. Însuși faptul că mă reținuse
din mulții anonimi, pe mine, o și mai necunoscută, și era la curent cu bietele și
târziile mele încercări publicistice propuse hebdomadarului primăriei clujene și
apoi și revistei „Cetatea culturală”, care tot acolo își avea redacția, era
ceva foarte tonic și încurajator. Domnul Țene este și printre puținii care
mi-au recenzat (cu multă bunăvoință) primele cărți. E o înaltă calitate a
omului dispus să netezească drumul altuia, să-i dea încredere și îndemn.
Mutându-mă, la un moment dat, în Baia Mare, am reluat, după o vreme, relația
de colaborare, de data aceasta „invers”, eu cerându-i materiale scrise și chiar
participări la manifestări culturale. Așa am cunoscut-o și pe Doamna scriitoare
Nica Titina Țene (sensibil Rac, ca semn zodiacal), soția sa exemplu de soție,
împreună cu care a venit în Maramureș în toamna anului 2004, când am fost la
Bârsana, pentru comemorarea lui Mircea Vulcănescu. În microbuz, am stat alături
și a fost o încântare să o ascult vorbind despre soțul ei, povestind ce înțelegător
și altruist este. Și ce copii (maturi deja și atunci) minunați, serioși, au,
bine realizați în carierele lor. O familie cu bună temelie, deși s-au căsătorit
(cu verighete împletite din iarbă!) când erau foarte tineri, la consolidarea și
armonia căreia au contribuit, cu siguranță, amândoi soții. Am aflat cu acea
ocazie că Baia Mare nu le e deloc străină, în tinerețe Domnul Țene făcându-și
studiile superioare aici. Apoi a lucrat ca profesor la Tarna Mare, care atunci
făcea parte din regiunea Maramureș (actualmente, localitatea, reședință a
comunei cu același nume, este în județul Satu Mare), iar soția a fost, în același
sat, învățătoare. Doamna Țene are și un frate stabilit în orașul de pe Săsar.
Domnul Al. Florin Țene nu numai că a urmat în Baia Mare cursurile filologice,
dar a și înființat, împreună cu scriitorul Vasile Radu Ghenceanu și cu artistul
plastic Mihai Olos, Cenaclul literar „Nord”, contribuind și cu un condei distinct
la cultura locului – parte din patrimoniul Țării. Poate nu mulți își mai amintesc
despre asta acum, dar efectele, neîndoielnic, au rămas, s-au perpetuat, au
influențat, invizibile, spirituale. Urme frumoase lăsate pe unde a trecut.
Era încă, la începutul mileniului acestuia, vremea corespondenței clasice,
prin poștă, și așa am primit de la Domnul și Doamna Țene scrisori și felicitări
cu prilejul sărbătorilor – le mai am, le păstrez pe toate!, păstrez și un cod
de evaluare a caracterelor umane (trimis de Doamna Țene), cum păstrez, bineînțeles,
și diploma de onoare pe care Domnul Țene mi-a dat-o, cu generozitate, din
partea Ligii Scriitorilor Români, al cărei președinte și fondator este. Un om
atent, întotdeauna având timp pentru o vorbă bună, pentru transmiterea unui
sentiment de siguranță sau speranță. Mi-a și încredințat „șefia” filialei
băimărene a Ligii Scriitorilor, însă eu nu am reușit să întemeiez filiala (s-a
făcut, ulterior, de către altcineva). N-am meritat. Dar Domnul Țene preferă să
supraestimeze capacitățile cuiva, decât să le cântărească farmaceutic, în
valoare exactă: mică.
Cât despre scris și aria preocupărilor, scrisul Domnului Al. Florin Țene se
conturează în vervă, în cuvântul potrivit și totodată insolit, împlinit în cam
toate (poate chiar în toate, nu am o bibliografie completă, să pot vedea)
genurile și speciile beletristice și publicistice, în imaginația pusă în pagina
propriei opere literare (epică, lirică, dramaturgică), în interesul pentru
opera altuia, mare sau mic, pentru creația uitată, pentru autorul lăsat de
toată lumea în umbră ori, dimpotrivă, pentru creația explorată și de alții, dar
căreia Domnul Al. Florin Țene îi găsește unghiuri noi de abordare, cu inedite soluții
de lectură. Scriitor în toate registrele fictivului, ca și în ale realului, în
calitate de critic literar, istoric literar, eseist și om de opinie răspicat
exprimată, chiar contra curentului general, când e cazul, și cu asumarea
„consecințelor”. Mare putere de muncă.
Omul? – Modest, binevoitor, înțelegător, prob. Omul pe care, la nevoie, te
poți bizui. Un om al ușii deschise.
Cu gând de recunoștință, de-un sfert de veac și de aici mai departe,
La mulți și buni ani!
Angela-Monica
JUCAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu