Imaginea puternică a celor patru călăreți ai Apocalipsei din Noul Testament a fost readusă în mod repetat în discuție atunci când omenirea s-a confruntat cu pericolul și războiul. Cărțile biblice Ezechiel și Zaharia au fost adesea interpretate ca descriind cei patru călăreți ca fiind ciuma, războiul, foametea și, în cele din urmă, moartea.
Când m-am trezit săptămâna trecută, în dimineața
celor 120 de zile de război al președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, m-a
izbit faptul că ne apropiem de moarte: Moartea vechiului sistem geopolitic și a
ordinii mondiale care se tot repetă din epoca medievală.
În ciuda multor lucruri care s-au întâmplat, Europa
și Rusia s-au ridicat ca puteri și apoi s-au prăbușit în mod repetat. Se pare,
în cele din urmă, că acest ciclu de ciumă, război și foamete va fi ultimul al
hegemoniei occidentale și nașterea unei noi ordini mondiale, o nouă ordine
mondială care va readuce probabil echilibrul puterii în Asia și Africa, care au
fost centrele bogăției și puterii globale cu mult înainte de revoluția
industrială.
Analiză publicată în Jerusalem Post de Vas Shenoy,
președinte al Glocal Cities. Este cercetător politic, consultant și antreprenor
și a lucrat în Europa, Orientul Mijlociu și Africa timp de două decenii. A
interacționat cu lideri și factori de decizie și a lucrat îndeaproape cu oameni
din toate mediile sociale în tot Orientul Mijlociu.
Puzzle-ul
lui Putin
CNN și alte canale de știri au rezumat recent scopul
lui Putin în Ucraina ca fiind restabilirea identității imperiale și
naționaliste a Rusiei. Cu toate acestea, războiul din Ucraina pare a fi un pas
în planul lui Putin de dominație globală. Agențiile de informații occidentale
au declarat adesea că Putin este bolnav în fază terminală și că nu are nimic de
pierdut.
În timp ce războiul din Ucraina poate fi explicat ca
o încercare disperată a unui muribund de a-și croi o moștenire, acțiunile reale
nu corespund cu adevărat cu această disperare. În ciuda faptului că a pierdut
oameni, arme, generali și că se află sub sancțiuni extreme, Putin continuă să
lupte.
Trebuie pusă întrebarea: dacă Ucraina nu ar fi fost
sfârșitul jocului, dacă Ucraina ar fi fost un joc de lungă durată pentru
slăbirea Occidentului? Atunci când analizăm predicțiile biblice, ar trebui să
analizăm și o mulțime de “dacă”.
De obicei, “ce-ar fi dacă” este un sport periculos
și te duce pe căi alunecoase și adesea fără o logică fundamentală. Cu toate
acestea, citirea cărților de tarot sau a frunzelor de ceai este mai ușoară
decât citirea intențiilor unui om precum Vladimir Putin. Acest om este un spion
veteran, fost șef al uneia dintre cele mai hotărâte și mai pline de resurse
agenții de spionaj din lume, care nu numai că a readus Rusia la putere de pe
vremea lui Elțîn, dar a fost și un agent de teren în timpul erei sovietice.
Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Rusia lui
Putin a umplut golurile în conflictele din întreaga lume și aproape că a
devenit un arbitru global în teatrele geopolitice cheie în care SUA pierduseră
controlul.
Afganistan, Siria, Iran, Mali, Ciad și Libia: Rusia
lui Putin s-a numărat ca o voce auzită în fiecare decizie majoră. Rusia
devenise, de asemenea, fratele mai mare și a încercat să joace rolul de
pacificator în Asia de Sud, între India-Pakistan și China. Cu câteva săptămâni
înainte de invazia din Ucraina, Rusia intervenise într-o tentativă bizară de
lovitură de stat în Kazahstan și ajutase guvernul kazah să liniștească o
revoltă.
Așadar, ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni și
luni care l-a făcut brusc pe Putin să riște tot acel capital acumulat în
ultimii 20 de ani pentru a ataca Ucraina. Este vorba de mândria națională sau
de o strategie pe termen mai lung împotriva Occidentului?
Dragonbear:
Alianța China-Rusia
Alianța dragonbear, a dragonului chinezesc și a
ursului rusesc, nu a fost întotdeauna o poveste de dragoste. Din punct de
vedere istoric, Rusia a susținut întotdeauna India în detrimentul Chinei și a
existat o puternică animozitate între acești vecini, care împart o frontieră
terestră de 4.250 km.
Strategia lui Henry Kissinger de a da putere Chinei
a fost, de fapt, de a slăbi Rusia și acum se pare că, după 50 de ani, acest
lucru ar fi putut crea o fiară: un urs dragon pe care SUA s-ar putea să nu fie
suficient de puternice pentru a-l controla.
De la venirea la putere a președintelui chinez Xi
Jinping, omul forte chinez și autocratul rus au dezvoltat o legătură puternică.
Atât China, cât și Rusia au resimțit dominația SUA în afacerile globale, iar în
timpul guvernării fostului președinte Donald Trump, Rusia a sărbătorit faptul
că China a dus greul furiei președintelui haotic. Retragerea lui Trump de pe
scena internațională a permis ca puterea globală a Rusiei și a Chinei să
crească necontrolat.
Apoi a venit primul călăreț, ciuma. Răspândirea
rapidă a COVID-19 într-o pandemie globală poate fi atribuită cu fermitate
neglijenței, lipsei de transparență și voinței de mușamalizare a Chinei. De
asemenea, a scos la iveală controlul Chinei asupra organizațiilor internaționale,
cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care au fost la fel de
vinovate pentru mușamalizare și răspândire ca și guvernul chinez.
Democrațiile occidentale au suferit mult mai mult
din punct de vedere economic și social decât China, o dictatură controlată de
un singur partid. În timp ce piețele occidentale au fost decimate de percepția
publică, China a folosit acest timp pentru a prelua controlul ferm asupra Hong
Kong-ului, pentru a elimina angajamentul “o țară – două sisteme” și pentru a
distruge puterea miliardarilor care începuseră să conteste autoritatea lui Xi
Jinping.
În timp ce Occidentul se confrunta cu vaccinările și
încerca să echilibreze democrația și libertățile cetățenilor cu nevoia de a
proteja viețile cetățenilor lor, China a rămas la un plan de închidere și de
realizare a unui control politic și social complet al societății chineze.
Nu vom ști niciodată ce daune a făcut COVID Chinei.
Câți susținători ai libertății au dispărut, câți oameni au murit cu adevărat și
ce s-a întâmplat cu adevărat va fi, probabil, un mister pentru generațiile
următoare.
Pe 4 februarie, doi oameni s-au întâlnit sub umbrela
Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing. Putin și Xi au anunțat o prietenie
fără limite între cele două țări ale lor. Tocmai când Europa reușise un fel de
control asupra pandemiei și în timp ce inflația creștea vertiginos, rachetele
rusești au căzut asupra Kievului.
În timp ce Mario Draghi și colegii săi din Europa
declaraseră “orice este nevoie” pentru a salva economia europeană, se pare că
Putin a declarat “orice este nevoie” pentru a o ruina. Prețul petrolului a
atins un maxim istoric, iar inflația a devenit și mai abruptă. Bursele de
valori la nivel mondial, care abia începuseră să își revină la nivelurile de
dinaintea pandemiei, au început să se prăbușească din nou. Al doilea călăreț,
războiul, își lăsase amprenta.
Foamete
și moarte
În octombrie 2021, cu șefii de stat reuniți la Roma,
la G20, reziliența lanțului de aprovizionare a fost deseori discutată ca un
punct cheie pentru a combate agresiunea chineză. Cei mai mulți șefi de stat
erau îngrijorați de electronice și cipuri, care erau domeniul Chinei.
Nimeni nu era alarmat în legătură cu alimentele, cu
excepția avertismentelor Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO)
și ale Programului Alimentar Mondial (PAM), adesea ignorate, privind seceta și
foametea din Afganistan, Yemen și Cornul Africii. Suntem aproape de cel de-al
treilea călăreț, foametea. Lumea și Europa se află în pragul probabil celei mai
grele veri cu care s-au confruntat de generații întregi.
Rusia a câștigat împotriva Germaniei naziste
folosind o politică a pământului pârjolit. S-ar părea că strategia lui Putin de
a îmblânzi Europa este similară. În mod curios, chinezii au cumpărat cereale și
au făcut stocuri de alimente încă din 2021. Potrivit raportului Al Jazeera din
februarie 2022, Rusia și Ucraina produc împreună peste 25% din grâul mondial.
Cea mai mare parte a producției de grâu de anul trecut se află fie sub
controlul Rusiei, fie în afara capacității de export a Ucrainei. De asemenea,
China acaparează porumb, soia și alte culturi calorice, în timp ce liniile de
aprovizionare cu alimente pentru Europa sunt limitate.
Un alt fapt îngrijorător este că, deși foametea ar
putea avea un impact relativ mai mic asupra Europei, datorită rezistenței
financiare a UE, există un risc mare ca foametea din Africa să forțeze o
migrație în masă crescută spre Europa pe mare. Indiferent dacă există sau nu
alimente disponibile în Africa, creșterea costurilor va crea foamete economică
sau naturală în ceea ce pare a fi deja o vară foarte fierbinte, forțând
africanii să se îndrepte spre Europa într-un număr fără precedent.
Între China și Rusia, ambele controlează suficient
de mult politica africană pentru a stimula acest lucru. Președintele Uniunii
Africane, președintele Senegalului, Macky Sall, a făcut apel la Occident, după
întâlnirea sa cu Putin de la începutul lunii aprilie, să ridice sancțiunile
pentru a facilita exporturile de grâu și îngrășăminte.
În funcție de modul în care va decurge această vară,
este posibil ca sancțiunile impuse Rusiei să trebuiască să slăbească pentru a
reduce presiunea asupra prețului petrolului și al gazelor pentru a reduce
inflația și pentru a împiedica guvernele din sudul Europei să se prăbușească
din cauza migrației necontrolate din Africa, din cauza foametei.
Putin ar putea, împreună cu prietenul său Xi, să
obțină dominația globală printr-un război relativ mic în Ucraina.
Moartea
și o nouă ordine globală
Ucraina pare să fie doar primul capitol al morții
vechii ordini mondiale. Rusia pare încrezătoare că va îngenunchea Occidentul
prin scumpirea petrolului într-o vară fierbinte în care valurile de căldură vor
face imposibilă menținerea aerului condiționat oprit. Dacă acest lucru nu este
de ajuns, o va face prin împingerea Africii să acționeze în numele său prin
crearea foametei. La urma urmei, dacă democrațiile nu pot controla inflația și
nu pot impune securitatea frontierelor, guvernele din sudul Europei se vor
prăbuși.
Rusia nu duce lipsă de aliați politici pe care i-a
dezvoltat în țările europene, care ar putea reveni la putere pe platforma
migrației ilegale, a creșterii necontrolate a prețurilor, a securității și a
șomajului.
“M-am uitat și iată un cal palid, iar numele celui
care ședea pe el era Moartea, și iadul îl urma cu el.” În timp ce noi putem fi
pregătiți pentru moarte, ceea ce trebuie să înțelegem acum este modul în care
facem față iadului care urmează.
Sursa:
stiripesurse.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu