„Tendința comună este să ne gândim că inflația se datorează unui volum prea mare de bani. În această paradigmă, ideea este de a majora dobânda, pentru ca împrumuturile să fie mai scumpe, iar asta duce la mai puțină cerere de credite, asta reduce cantitatea de bani și, în cele din urmă, inflația.
Este adevărat că masa monetară din SUA a crescut
foarte mult. Însă asta are de-a face prea puțin cu creșterea prețurilor pentru
consumatori. Federal Reserve a tipărit bani (prin relaxarea cantitativă),
pentru a împrumuta marile bănci și a le feri de consecințele creditelor toxice.
Cu alte cuvinte, Fed a tipărit 8.200 de miliarde pentru a cumpăra credite
toxice care amenințau băncile cu insolvența. Acești bani nu s-au dus în
prețurile bunurilor de consum, ci în prețul activelor financiare, în
obligațiuni și acțiuni, în prețul locuințelor. Prețurile caselor au sărit în
aer, dar o vreme au fost ținute în frâu de dobânzile mici la creditele
imobiliare”, scrie Paul Craig Roberts, fost asistent al secretarului Trezoreriei,
în administrația Ronald Reagan.
Actuala creștere cu 0,75% a ratei dobânzii nu poate
avea vreun impact asupra unei inflații de 8, 10 sau 12%.
Inflația poate fi analizată și altfel – ca o
consecință a problemelor de aprovizionare. Sunt două evenimente care au creat
această problema. Restricțiile din pandemie aplicate de administrația Biden au
oprit producția, au distrus lanțurile de aprovizionare și au dus la închiderea
permanentă a multor afaceri. Peste toate acestea au venit sancțiunile împotriva
Rusiei, care au redus și mai mult aprovizionarea și au interzis o serie de
relații de afaceri. Apoi, actualele rate mai mari ale dobânzii duc și ele la
creșterea costurilor și reduc și mai mult aprovizionarea.
Apoi, în ultimii 25-30 de ani, producătorii americani
și-au mutat afacerile în Asia, în special in China, căutând costuri mai mici cu
salariile și o legislație a muncii cât mai favorabilă. Războiul comercial
dintre SUA si China și restricțiile impuse în China în timpul pandemiei au dus
la perturbarea fluxului de bunuri spre piața americană. Acum se vede de ce este
o nebunie să muți în altă țară producția de bunuri pentru propriii tăi
cetățeni. Însă Washingtonul este tentat de politicile nebunești și acum suferim
consecințele.
Care va fi consecința creșterii dobânzilor de către
Fed? În primul rând, o mulțime de cumpărători vor părăsi piața imobiliară. Asta
înseamnă că doar marile companii vor mai achiziționa locuințe. Rezultatul este
reducerea procentului proprietarilor din SUA, creșterea chiriilor percepute de
cei bogați și privarea clasei de mijloc de una dintre principalele ei surse de
bogăție – creșterea prețului locuințelor. În acest fel, cei foarte bogați vor
acumula și mai multă influență.
Volumul de lichidități va scădea. Dobânzile mai mari
sunt văzute ca o reducere a lichidităților. De aceea, prețul obligațiunilor și
acțiunilor scade. Această scădere duce la reducerea averilor pe hârtie. Se
reduc însă și fondurile de pensii. Se reduc și cheltuielile consumatorilor. În
acest fel, economia intră în recesiune.
Întrebarea este dacă marile bănci sunt suficient de
puternice sau vor fi amenințate de scăderea averilor pe hârtie. Cu câțiva ani
în urmă, Fed a încercat să majoreze dobânzile, dar a trebuit să abandoneze
demersul acesta. De data aceasta, Fed ar putea să meargă până la capăt. Elita
conducătoare a decis că administrația Biden trebuie să plece. Inflația și
șomajul sunt cele mai eficiente mijloace folosite de elite pentru a se
descotorosi de câte un președinte. Firește, Federal Reserve servește interesele
acestei elite.
Slăbirea economiei americane a început cu
relocalizarea fabricilor în Asia, cu costuri mai mici și cu profituri mai mari
pentru corporații. Însă asta a redus veniturile americanilor de rând.
„Globalismul” a fost o acoperire pentru sărăcirea americanilor, a statelor și
orașelor care, pentru a supraviețui, au început să vândă active publice unor
investitori privați. Pentru America, întrebarea este cum poate să se redreseze
o țară atunci când o mulțime dintre slujbele sale bine plătite sunt mutate în
alte țări. Din punctul meu de vedere, lumea occidentala s-a sinucis din punct
de vedere economic”.
Sursa:
anonimus.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu