Prietene!
Atunci când hienele
M-au călcat în picioare;
Atunci când am fost îngenuncheat
Tu ai fost lângă mine!
Îți mulțumesc, prietene
Că mi-ai dat speranță
Să arăt țării întregi de ce sunt în stare!
Prin această poezie
Îmi descarc gândul de trecutul ce mă bântuie,
De barul infect intitulat OJT,
De toți poeții care și-au bătut joc de mine
Și au profitat zi de zi de naivitatea mea.
Prietene, îți mulțumesc
Că în anturajul tău zâmbesc,
Criticii care sunt lângă tine
Îmi apreciază poezia.
Aici, boema de la Academia OJT
Nu a înțeles mesajul ei
Fiindcă nu sunt nici poeți
Nici critici literari,
Doar niște epave ale societății
Care visează la stele
Așteptând o vodcă și o bere
Pe gratis din buzunarele mele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu