Iniţiativa, denumită ”Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ”, îi are ca iniţiatori pe deputaţii George Simion şi Lilian Scripnic, anunţă formaţiunea. Iniţiatorii propunerii afirmă că ”o uniformă elimină etalarea ultimei mode, a blugilor ultimul răcnet sau a bluzelor fancy cumpărate din mall-uri, în cazul copiilor ai căror părinţi au posibilităţi financiare, în timp ce alţi copii cu posibilităţi materiale mai modeste să dezvolte complexe de inferioritate în baza a ce au sau nu, ca haine pentru şcoală”.
Potrivit iniţiatorilor, în România, uniformele
şcolare au o tradiţie neîntreruptă încă din secolul al XIX-lea şi până în
zilele noastre. Primele uniforme şcolare de pe teritoriul ţării noastre au
apărut la Turnu Severin în 1897. Ulterior, prin reforma la scară largă a
învăţământului, implementată de Spiru Haret, obligativitatea purtării
uniformelor şcolare s-a extins la nivel naţional.
”În perioada interbelică, purtarea uniformei şcolare
era un motiv de mândrie pentru elevii români, datorită sentimentului de
apartenenţă la o comunitate prestigioasă de tineri studioşi. Acestui sentiment
i se răspundea, din partea societăţii, cu respect şi admiraţie. Ulterior, ca
efect al introducerii uniformelor şcolare inspirate din modelul sovietic,
sentimentele de mândrie şi de apartenenţă la o comunitate studioasă s-au
degradat în timp, astfel că, la sfârşitul anilor ‘80, elevii aveau o atitudine
ostilă faţă de uniformă şi conformism”, spun cei de la AUR.
Potrivit parlamentarilor, ”în ţara noastră nu au
fost efectuate studii sociologice şi pedagogice pe tema uniformelor şcolare. De
altfel, chestiunea nu a fost tratată ştiinţific în studii de specialitate
pedagogică”.
”Studiile şi sondajele finanţate şi efectuate de-a
lungul timpului în ţările vest-europene şi în Statele Unite ale Americii au pus
în evidenţă cu predilecţie avantajele purtării uniformei şcolare. Există un
studiu desfăşurat de Universitatea Houston care a demonstrat că rezultatele la
testele aplicate unei şcoli de fete au crescut cu până la 3 procente după
introducerea uniformelor şcolare.
Cristian LAURENȚIU
Eu cred că:
RăspundețiȘtergere1. Uniforma uniformizează, te face să fii o simplă piesă dintr-un ansamblu, o componentă într-un mecanism. Exact ca la chinezi, că nu degeaba sunt ei toți la fel, îmbrăcați în uniforme, tunși și cu ochii oblici.
2. Uniforma te face să devii fix ce îți ordonă stăpânii. De la salahor, la bucătar, de la medic, la majordom, de la soldat, la general. Nu ești tu însuți, ci o cârpă pe care ceilalți o tratează cu admirație sau cu dispreț, după cum au fost educați.
3. Dacă vezi pe stradă o adolescentă îmbrăcată ca o panaramă, problema e la ea și al părinții ei, nu la ceilalți copii. Dacă-i îmbraci pe toți în uniformă, e ca și cum i-ai pedepsi la grămadă, pentru greșeala unuia singur.
4. Diferențele sociale între copii există de când lumea. Unii au telefoane performante, alții gioarse. Unii poartă genți sau încălțăminte de lux, alții vin cu lucruri de bogdaproste, ăsta e adevărul. Uniforma nu-l face pe ăla adus de ta-su cu merțanu' să-l respecte pe ăla care vine perpedes, degeaba încercăm să creăm în societate false ierarhii.
5. Faptul că, pe vremea lu' Ceașcă, școala era altfel, n-are legătură nici cu trimestrele, nici cu uniformele, ci cu un anumit gen de structură socială, care avea avantajele, dar și dezavantajele ei.
6. Chestia cu „meritocrația” de pe vremea comunismului e o marotă și o deformare nostalgică a realității. NU exista nicio meritocrație, dacă doreai să intri în televiziune, de exemplu, trebuia ori să fii plod de mahăr, ori să te întinzi cu toți greii, și nici măcar atunci nu erai sigur că ai acces. În rest, era ca acum, dacă înveți bine, poți să te faci profesor, medic etc., că doar nu te oprește nimeni să te afirmi.
7. Chestia că, existând uniforme, n-ar mai intra în școală persoanele neautorizate, e vrăjeală, copiii sunt copii oricum, că doar nu poartă uniformele părinții! Deci singura chestie la care ar folosi ar fi (eventual) să nu aibă acces un adolescent de la liceul A în liceul B, lucru care oricum nu se prea întâmplă, și nici nu prea deranjează.
8. Măsura propusă e populism ieftin, nu ajută cu nimic, nu folosește la nimic, doar creează nervi părinților care înțeleg dedesubturile și ajută niște firme și niște băieți de băieți să mai facă niște bănuți.