Nu ratați LITEROMANIA, nr. 267!

 

Nr. 267   Cartea săptămânii Anihilare Michel Houellebecq   Cerul e noros, cenuşiu, compact. Lumina nu pare să vină de sus, ci din pătura de zăpadă care acoperă pământul, şi slăbeşte implacabil, fiindcă, probabil, se lasă seara. Se cristalizează plăci de chiciură, ramurile copacilor trosnesc. Fulgii de zăpadă zburătăcesc printre oamenii care se intersectează fără să se vadă unii pe alţii, chipurile li se înăspresc şi se umplu de riduri, în ochi le dansează mici puncte zănatice de lumină. Unii se întorc acasă, dar, înainte să ajungă, înţeleg că cei dragi lor vor muri sau, probabil, sunt deja morţi. Paul îşi dă seama că planeta e pe cale să moară de frig; la început nu e decât o ipoteză, dar, treptat, se transfomă în certitudine. Guvernul nu mai există, şi‑a luat tălpăşiţa sau s‑a evaporat de la sine, greu de spus. Paul se află apoi într‑un tren, s‑a hotărât să treacă prin Polonia, dar moartea se instalează în compartimente, cu toate că pereţii lor sunt căptuşiţi cu blănuri groase. Şi‑atunci îşi dă seama că trenul nu are mecanic, că lunecă iute printr‑un şes pustiu. Temperatura continuă să scadă: ‑400, ‑500, ‑600…  Citește mai departe VIDEO: Interviu cu Éric-Emmanuel Schmitt La București, am avut ocazia de a sta de vorbă cu scriitorul pe marginea romanului recent apărut, „Paradisuri pierdute”, și a seriei de volume care îi vor urma – într-un dialog (în limba franceză) înregistrat, pe care vi-l propun și sub formă audio, nu numai scrisă. (Adina Dinițoiu) Video aici Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului. Îți mulțumim! Cronici Cărțile și Istoria Rodica Grigore   Apărut în anul 1992, recompensat cu râvnitul Booker Prize, ajuns rapid bestseller internaţional şi ecranizat în 1997, în regia lui Anthony Minghella, romanul „Pacientul englez” dă senzaţia că rezistă la tot pasul – şi prin fiecare pagină – tentaţiei ori modelului naraţiunii lineare, nerespectând nici o regulă consacrată a prozei contemporane, dezvăluind câte ceva cu privire la esenţa personajelor sau întâmplărilor, doar pentru ca, imediat, să revină asupra lor, reinterpretând şi nuanţând, determinându-şi cititorul să pună sub semnul întrebării totul şi, în primul rând, ceea ce în mod tradiţional poartă numele de adevăr. Pentru cei obişnuiţi cu maniera de a scrie a lui Michael Ondaatje (născut în Sri Lanka, fiind de origine olandeză şi stabilit, ulterior, în Canada), nu e nici o surpriză că autorul preferă să ignore cu bună ştiinţă graniţa – întotdeauna fragilă, din punctul lui de vedere – ce desparte poezia de proză şi adevărul de ficţiune. Citește mai departe   Atelier Matei Călinescu și conceptul modern de poezie Raul Popescu   Apărut în 1973, „Conceptul modern de poezie (De la romantism la avangardă)” (1) constituie, la bază, lucrarea de doctorat a lui Matei Călinescu susținută la Cluj în 1972, cu Liviu Rusu ca director de teză. De ce tânărul pe atunci Matei Călinescu și-a îndreptat atenția spre conceptul de modern într-o perioadă în care sintagma realism socialist deținea supremația? Motivele au fost dezvăluite de autorul însuși în „Argumentul” volumului: „Subiectul tezei mele, poetica implicită a poeziei moderne sau, mai precis, istoria conceptului de poezie din care se legitima modernismul poetic internațional, de la romantism până la suprarealism, reprezenta pentru mine ieșirea la lumina zilei a unei vechi pasiuni secrete, întărită de-a lungul anilor de liceu și apoi de facultate, tocmai pentru că se opunea culturii oficiale, cenzurii, controlului ideologic.” Citește mai departe   Anticariat „Matelotul din Amsterdam” de Guillaume Apollinaire   Bozz   Bricul olandez Alkmaar revenea din Java încărcat cu mirodenii și alte mărfuri prețioase. O escală la Southampton le îngădui mateloților să coboare pe uscat. Unul dintre ei, Hendrijk Wersteeg, luă cu el o maimuță pe umărul drept, un papagal pe umărul stâng și, în bandulieră, un balot de țesături indiene cu intenția să le vândă în oraş.   Era la începutul primăverii și noaptea se lăsa încă devreme. Hendrijk Wersteeg mergea cu pași largi pe străzile învăluite într-o ceață ușoară, abia luminate de lămpile cu gaz. Matelotul se gândea la apropiata sa reîntoarcere la Amsterdam, la mama lui pe care n-o mai văzuse de trei ani, la logodnica sa care-l aştepta la Monikendam. Îşi făcea socoteala banilor pe care avea să-i scoată de pe urma animalelor și a stofelor sale și căuta prăvălia unde ar fi putut vinde asemenea mărfuri exotice. În Above Street, îl abordă un domn foarte corect îmbrăcat, întrebându-l dacă nu caută cumpărător pentru papagal. Citește mai departe   Recomandare de vacanță: ,,La fel de bogat ca regele'' de Abigail Assor, în dialog cu Adina Dinițoiu Abigail Assor într-un dialog cu Monica Dinițoiu despre romanul său de debut, „La fel de bogat ca regele”, o descoperire frumoasă, un roman intens despre iubirea tradițională, atât de convingătoare, de obicei, poate, în literatură și cinematografie, dar și o alianță, aproape frățească pentru a rupe barierele provocate de presiunile sociale. Plasat în Casablanca, în anii ’90, pe parcursul unei povești de dragoste cu un personaj feminin remarcabil, Sarah, o franțuzoaică de șaisprezece ani, foarte frumoasă, dar extrem de săracă, vom descoperi o istorie a Marocului anilor ’90, prea puțin cunoscută publicului. NOU: Flash fiction la microfon Vă propunem rubrica „Flash fiction la microfon” - o variațiune a rubricii „Flash fiction stories”, rubrică prezentă în Literomania încă de la primele numere ale revistei noastre online. Astfel, în fiecare număr al Literomaniei, un autor de flash fiction, sau mai mulți, vor citi câte o proză proprie într-un scurt video pe care îl vom posta atât în Literomania, dar și pe paginile noastre de Facebook (https://www.facebook.com/com.literomania) și YouTube (https://www.youtube.com/c/Literomania). Pentru a fi la zi cu tot ceea ce postăm, tot ce trebuie să faceți este să dați un like paginii de Facebook Literomania și să vă abonați la canalul YouTube al Literomaniei.