SINGURĂTATEA

M-am reîntors eu într-o seară,

  La căsuța mea din sat,

Nu se vedea lumină-n casă

  Cum era de altădat.

 

Deschid ușa întru în casă,

  - Pe cine credeți c-am văzut?

,, Singurătatea" stătea la masă:

-Tu de unde ai apărut?

 

Poate tu mă aștepți de ieri

  N-am  nevoie eu de tine

Să mă ei de nicăieri

  Du-te tu de la mine!

 

Lasă-mi sufletul în pace,

  Să trăiască-n bucurie

Că așa mie îmi place

  Singurătate să nu fie.

 

Mă măsoară c-o privire mută:

-La tine am venit și tu o știi

Apoi tace, dar se încruntă:

-Tot cu mine o să rămâi!

                                     de  Grigoraş Ciocan