Până voi fi iar blocat, merită să repet chestia asta:
Rațiunea ne-a fost dată de Dumnezeu ca să o folosim
să ne înțelegem și să ne trăim viețile.
Rațiunea se educă prin cărți bune și multe,
prietenii bune, polemici și discuții cât mai numeroase.
Dușmanul rațiunii este diavolul.
Ce nu este rațional, este prostie sau diabolic.
Dacă ne opunem iraționalismului postmodern, dar
înghițim un iraționalism misticoid, nu facem nimic.
Nu este nicio diferență între sărmanul care trăiește
speriat de frica unui virus și sărmanul care trăiește trăiește speriat de frica
unei conspirații.
Nu este nicio diferență de substanță între sărmanul
care nu știe ce sex are și sărmanul care crede că pământul e plat.
Nu poți sluji pe Dumnezeu cu minciuni, oricât de
”sfinte” ar fi ele. Când minți despre Domnul, proferând basme pioase și menite
să escrocheze emoțional turma de credincioși, ești mai păcătos ca un ateu, căci
ești și un sacrileg.
Vrei să te mântuiești? Exersează-ți mintea,
hrănește-o bine, bucur-o cu desfătări intelectuale, pune-o să muncească în
căutarea adevărului.
Nu îți transforma credința într-un sicriu pentru
rațiune ci fă-o tocmai instrumentul rațiunii.
Eliberează-ți credința de minciuni. Caută doar
soluțiile raționale, coerente, credibile. Verifică totul.
Ferește-te de idoli. Și vezi că idolii nu sunt,
doar, statuile unor zei vechi sau noi. Idolii sunt credințele pietrificate,
alea în fața cărora ți se spune ”Crede și nu cerceta”.
Nu uita că Evanghelia spune altceva: ”Caută și vei
afla”.
Și asta e valabil și în politică. Drămuiește totul
și cercetează atent.
Nu tot ce zboară se mănâncă, nu uita asta. Și nu
uita, dacă ești creștin, că nu există mesia/salvatori/guru în politică.
Împărățiile acestei lumi au alt prinț decât Dumnezeu
și trebuie să fim ”înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii” ca să trăim în
această lume.
Înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii, ne spune
Domnul, deși e vai și amar de câtă lume este în tabăra asta
creștin-conservatoare, blândă ca șerpii și înțeleaptă ca porumbeii…
Nu te lăsa dus de nas de emoții.
Emoțiile sunt frumoase, dar periculoase- nu există
decât emoții frivole.
Un stadion plin, un concert mișto, un miting, o
liturghie cu muzică bine măiestrită, o telenovelă, un amor adolescentin (mai
ales dacă îl trăiești după adolescență) sunt emoții indubitabil faine, dar
trebuie să treci peste ele, să mergi mai departe.
Am cunoscut oameni cărora simplul fapt că li se
făcea ”pielea găină” la o slujbă se chema că au o trăire mistică sau faptul că
aveau fluturi în stomac îi făcea să creadă că asta e iubirea vieții…. Sărmanii…
Autor:
Bogdan Alexandru Duca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu