Gheorghe Piperea: „Se strică sărbătoarea cu șampanie a băncilor care au făcut hiper-profituri într-o țară doborâtă la pământ de plandemie și prostocrație”

Se strică sărbătoarea cu șampanie a băncilor care au făcut hiper-profituri (2 miliarde de euro în 2022) într-o țară doborâtă la pământ de plandemie și prostocrație și adusă în stare de sărăcire, înfometare și înfrigurare generalizată doar pentru a face loc de munți de bani făcuți cadou unei mâini de entități multinaționale bine înfipte politic.

După ce ANPC, cu ajutorul Asociației Parakletos, a reușit să ducă la bun sfârșit un proces de peste 5 ani în care Raiffeisen a fost obligată să înceteze practici comerciale înșelătoare începute încă din 2006 și să restituie unui număr de cca 9200 de clienți suma de 19 milioane de euro (plus dobânzi care triplează respectiva sumă), iată că și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a prins cu mâța în sac aceeași „onestă” bancă de sorginte austriacă, Raiffeisen România.

ANSPDCP a constatat multiple fapte contravenționale, precum și indicii de fraudă penală, în dauna unui număr de 169 de persoane, în urma a 19 plângeri făcute de petenți.

Faptele sunt multiple și foarte grave și, sincer, sunt surprins că amenda aplicată este de DOAR 28 de mii de euro. Ar fi putut să fie, foarte bine, o amendă de 2% din cifra de afaceri. Numai asemenea sancțiuni extrem de dure ar putea avea efectul disuasiv (descurajant, intimidant) necesar.

Comunicatul public al Autorității (pe care îl puteți analiza în linkul din comentarii) enumeră, în funcție de gravitate, mai multe astfel de fapte.

De exemplu, colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și partajarea acestora cu Biroul de Credit și cu ANAF, pentru a stabili „scoringul” unor potențiali clienți, s-au efectuat în condiții total improprii, nesigure, lăsând larg deschise „porțile” de acces ale terților, inclusiv ale hackerilor și ale celor care se ocupă cu „onestul” job al furtului de identitate digitală (phishing).

Văzând cât de lejer tratează Raiffeisen această problemă de securitate și punând în oglindă multiplele cazuri de phishing cu care sunt sesizat ca avocat (notă – în ultimii 3 ani nu a fost săptămână de la Dumnezeu în care să nu fiu abordat de potențiali clienți, de prieteni sau de cunoștințe ori de urmăritorii acestei pagini de feisbuc cu probleme cauzate de digitalizarea vieții) pot extrapola jeomanfișismul Raiffeisen la întreg sistemul bancar, dar și la Biroul de credit, la ANAF, la furnizorii de utilități, la asigurători, la sistemele de asigurări de sănătate, la spitale și clinici (publice și private), la fondurile „private” de pensii, la școli și universtități etc. Toate acestea entități colectează, stochează, actualizează, partajează (și uneori trafichează, așa cum rezultă din comunicatul ANSPCDP în cazul Raiffeisen) date cu caracter personal și ne tracasează zilnic cu acest sport, asigurându-ne, totuși, că e pentru siguranța noastră și că suntem în siguranță.

Citiți comunicatul ANSPCDP în cazul Raiffeisen și o să vedeți cât de „în siguranță” suntem.

Poate realizați cât de nemaipomenit de periculoasă pentru proprietatea și libertatea noastră individuală este digitalizarea generalizată, adică punerea noastră în pușcăria digitală.

Partea ridicolă a comportamentului băncii, conform comunicatului, constă în faptul că oamenii s-au trezit cu credite sau carduri de credite pe care nu le-au cerut, precum și cu tot felul de „produse bancare” pe care nu le-au solicitat. Au semnat alții pentru ei sau, pur și simplu, contractele, cardurile și produsele au fost generate automat.

Partea periculoasă este că datele cu caracter personal au fost comunicate terților, fără acordul titularilor. Pur și simplu, Autoritatea constată că banca a traficat date cu caracter personal. Este exact ceea ce au făcut și autoritățile plandemice, precum și o sumedenie de „eroi din linia întâi” sau de experți „pă sănătate publică” cu miriadele de seturi de date cu caracter personal, inclusiv biometrice, care ni s-au colectat cu infinitele ocazii din plandemie. Scopul „benefic” a fost, desigur, „lupta” contra plandemiei, care așa de bine a fost gestionată încât a avut 8 valuri (și se pregătește un al nouălea val, intitulat tripandemie, căci vor fi incluse și virozele și noul virus RSV). Când am spus eu că se trafichează ilegal și penal astfel de date, am fost ridicat la rangul de prim conspiraționist al țării, fiind ștampilat, suplimentar, ca negaționist și deviant periculos, ca medieval care dezinformează, ca terorist anti-bunici etc.

Partea penală este frauda bancară pe care o sesizează Autoritatea – citiți cu atenție comunicatul și veți vedea că angajați ai băncii au utilizat date cu caracter personal ale clienților (sau ale non-clienților despre care clienții trebuie să dea detalii și chiar date cu caracter personal, căci nu au de ales) pentru a trage bani din credite, facilități de creditare, garanții pentru alte angajamente etc. Față de aceste constatări oficiale parchetul ar trebuie să se auto-sesizeze de urgență, dar e un lucru pe care îl puteți face toți, dacă aveți cont la această bancă. Nu se știe dacă nu cumva ați picat în această plasă digitală…

P.S.  Raiffeisen este prima bancă din sistem care a renunțat la cheșul în valuta și la cele mai multe bancomate (implicit, a renunțat și la mii de salariați proprii, pe care i-a trimis direct în sărăcia, înfometarea și înfrigurarea de care vă ziceam mai sus). A fost și cea mai activă pe partea de „luptă” anti-corupție și anti-plandemie și este campion în lupta pentru digitalizarea totală.

Autor: Gheorghe Piperea