Universitarul Gheorghe Glodeanu și pecetea tainelor

 

                                                                                                             de Gheorghe Pârja

 Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu ne-a dăruit cărți de referință despre literatura română – sinteze și monografii – cu un mare impact la lumea literară, dar și la cititori. Îi datorăm ediții îngrijite din operele unor autori precum Urmuz, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Anton Holban, Mateiu I. Caragiale, Max Blecher. Este autorul a 27 de volume de critică literară. Cu ani în urmă, scriam despre Gheorghe Glodeanu ca despre o conștiință a scrisului. Și-a asumat proiecte de anvergură, deslușind teritorii literare mai puțin bătătorite de alți confrați. Este intelectualul care a avut intuiția, dar și izbânda de a privi din unghiuri noi opera marilor scriitori români.

Prima redută cucerită de criticul literar Gheorghe Glodeanu a fost opera lui Mircea Eliade. Pentru mine el rămâne Profesorul de Eliade, cum l-am numit într-un text. De altfel, teza de licență are ca subiect o secvență din opera autorului „Nopților de Sânziene”, cu titlul: „Metamorfozele timpului în proza fantastică a lui Mircea Eliade.” Din 1996 este doctor în științe filologice al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza „Poetica romanului românesc interbelic. O posibilă tipologie a romanului”, coordonator științific prof. univ. dr. Ion Vlad. De altfel, regretatul profesor Vlad îi face un portret convingător domnului Glodeanu: „Autorul este un studios încercat în volume, eseuri și studii erudite, laborioase și inteligente ca analiză și efort sintetizator.”

La care se adaugă aprecierea istoricului și criticului literar clujean Mircea Popa: „Gheorghe Glodeanu este la ora de față unul dintre cei mai redutabili critici de proză pe care îi avem. Cariera lui literară este una dintre cele mai expresive și mai eclatante pentru tânăra generație de critici.” La sfârșitul anului trecut, acest profesionist al cercetării a publicat un tom cu o mare putere de seducție. Este vorba despre studiul amplu: „Incursiuni în imaginarul ezoteric” (Editura Școala Ardeleană, 2022). Volumul a apărut ca să marcheze aniversarea a 65 de ani ai autorului. Într-un succint Argument, autorul ne lămurește despre aventura acestei cărți cu un profil inedit, ispititor ca subiect: „Este suficient ca o carte să poarte în titlu cuvinte precum secret, mister, taină sau ocult pentru ca ea să atragă imediat atenția, seducând cititorii prin promisiunea dezvăluirii unor lucruri mai puțin accesibile, interzise profanilor. De aici rolul inițiatic al cărților, care promit o fascinantă incursiune în inima misterului.”

Așa a scris o carte a odihnei neliniștite, a tainelor acoperite cu umbra, iar demersul autorului nostru a fost tocmai reușita luminii în preajma ideilor novatoare. Cartea, bine întemeiată în 460 de pagini, reprezintă o introducere în imaginarul ezoteric. După cum mărturisea autorul, având în vedere dimensiunea domeniului, o tratare exhaustivă a legăturilor dintre ezoterism, ocultism, alchimie, magie, teozofie și literatură este greu de cuprins într-o singură carte. De altfel, am decantat, după lectura cărții, că autorul, pe alocuri, continuă cercetarea din lucrările anterioare, pe care le-a dedicat literaturii fantastice.

Volumul de față este o lucrare solid argumentată cu idei lămuritoare ale fenomenului, convocând autori și cărți care au ilustrat tema. Este imposibil să epuizez în acest spațiu universul vast al cercetării autorului. Voi aminti câteva repere, care pot stârni curiozitatea cititorilor. Sunt analizate cărțile universitarului timișorean Marcel Tolcea, despre ezoterism și comunicare simbolică, dar și cea care tratează ezoterismul și literatura, având la îndemână doi poli semnificativi: Mircea Eliade și Rene Guenon. Apoi, pornind de la cărți scrise despre Hasdeu, ezotericul, cum este volumul „Amurgul Demiurgului”, semnat de Jenica Tabacu, sunt reconstituite ultimele două decenii de existență zbuciumată a savantului. Mai ales după moartea prematură a Iuliei Hasdeu, un talent neobișnuit manifestat de timpuriu.

Cu adevărat este cuceritoare experiența ezoterică a savantului de la Câmpina, cu meditații profunde, fiind socotit de autorul nostru un precursor al psihanalizei românești. Apoi este adus în discuție G. Călinescu și ocultismul. Unui alt autor, de data asta o scriitoare, Bucura Dumbravă (Fanny Szekulicz) îi sunt măsurate dimensiunea ideilor din perspectivă teozofică. Este pusă în evidență lucrarea cercetătorului italian Claudio Mutti, despre „Guenon și România. Eliade, Vâlsan, Geticus și ceilalți. Succesul lui Guenon printre români”. Guenon a fost un savant francez, care a avut contribuții importante la studiul mentalității tradiționale, metafizicii, ezoterismului și riturilor de trecere.

Un spațiu amplu acordă autorul preocupărilor ezoterice ale lui Mircea Eliade. Apoi Marcel-Mihail Avramescu, între avangardă și ocultism, dar și hagialâcurile lui Vasile Lovinescu. Este ilustrat și Jorge Luis Borges în cinci conferințe. Și Huysmans și Strind­berg. Nu lipsesc nici Mihail Sadoveanu, Adrian Maniu, Gellu Naum, dar nici un critic acerb al ezoterismului, Sorin Nemeti. „Incursiuni în imaginarul ezoteric” este elaborată de autor cu dragoste de subiect, din care nu lipsesc acribia științifică și reușita efortului de analiză și sinteză. O carte care a risipit multe taine, altora le-a dat girul științific să-și urmeze drumul prin lumea lor, prin lumea noastră. O carte captivantă pentru orice cititor interesat de acest domeniu fascinant.

Pentru mine, cartea a urmat logica unei bucurii estetice provocate de lectură. Am înțeles că autorul a descoperit în acest volum captivant, misterios, lămuritor, luminos, nu aritmetica lumii ezoterice, ci mai ales misterul ei. Asta poate fi o pecete a tainelor. Minunată carte! Citiți-o și doresc să fiu contrazis!

P.S. Astăzi, la ora 13, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, din Baia Mare, are loc lansarea cărții „Incursiuni în imaginarul ezoteric” a universitarului Gheorghe Glodeanu. Moderator, dr. Teodor Ardelean.