Între entuziasm și amărăciune

 

                                                                                                    de Gheorghe Pârja

Citesc și eu despre viteza acestei lumi, cu care mulți dintre noi nu mai ținem pasul. Dacă ești reținut în proiectul vieții tale, ai parte de adjective care te pun sub umbra unei vremi care nu și-ar mai afla locul acum. Mâine nici atât. Adică ești un om al valorilor naționale, privite cu suspiciune de noii ordonatori de credite istorice. Asist la multe îndemnuri din partea unor altruiști, să fiu în pas cu lumea asta, dar și la ironii acide, venite dinspre cei care, zic ei, deslușesc viitorul. Eu fac parte dintre cei care privesc Luna și nu au de gând să o cucerească. Umorul l-ați înțeles. Din viteza acestei lumi face parte și inteligența artificială, care va influența decisiv competiția geopolitică globală.

Pentru puterea mea de înțelegere a lumii, socotesc că această aventură a minții omenești este situată între entuziasm și amărăciune. Avântul și însuflețirea, este adevărat, fac parte din mersul lumii. Așa că și inteligența artificială are noima ei, foloasele ei. Dar pe mine mă preocupă răfuiala ei cu omul. Cu creatorul ei. Comentatori mult mai informați spun că inteligența artificială ar putea înlocui contabilii, matematicienii, traducătorii, chiar scriitorii și un procent apreciabil din forța truditoare a lumii. Mai sunt expuse locurile de muncă care presupun procesarea informațiilor – precum specialiștii în relații publice, grefierii. Compania care a lansat programul, anul trecut, a provocat senzație în lume.

Profesorul Alexandru Lăzescu, un priceput al domeniului, ne spune că dinamica extraordinară a schimbărilor de pe piața muncii, sub impactul inteligenței artificiale, a fost tema unei conferințe internaționale. În opinia participanților, locurile de muncă ale viitorului vor cere o nouă mentalitate pentru angajați. În loc să fie privită ca o amenințare, spun susținătorii inteligenței artificiale, ea trebuie privită ca un mod de a-i elibera pe oameni de munca plictisitoare. Dar retorica optimistă ascunde multe capcane, impactul asupra oamenilor va fi mult mai sever. Ne-ar putea fi afectat limbajul, deci chiar existența, relațiile dintre oameni.

Mirarea despre ce poate face această invenție pentru om i-a cuprins chiar pe cei care sunt în jurul tehnologiei și au decretat o pauză pentru experimentele gigantice. Un moratoriu pentru a studia standardele de siguranță. S-a ajuns în faza în care sistemele au devenit atât de inteligente încât sunt periculoase pentru om. Nu se vrea oprirea cursei cercetării, ci doar o pauză. S-au decantat chiar opinii îngrijorătoare. Un profesor de fizică de la un vestit institut american crede că „este mai degrabă o cursă a sinuciderilor. Nu contează cine va ajunge primul acolo. Înseamnă doar că omenirea ar putea pierde controlul asupra propriului destin.” Avertismente similare, previziuni sumbre au mai fost lansate în lume. Celebrul Stephen Hawking spunea că „inteligența artificială ar putea înlocui oamenii cu totul”, iar la un summit de la Lisabona se spunea că „nu știm dacă inteligența artificială ne va ajuta enorm, sau ne va ignora, dacă ne va marginaliza, sau chiar ne va distruge.”

Și diplomatul american, Henry Kissinger, avertiza că „filosofic, intelectual, sub toate aspectele, omenirea nu este pregătită pentru provocarea reprezentată de inteligența artificială”. Din păcate, părerile lucide nu vor avea câștig de cauză, mai ales sub impactul competiției geopolitice, deoarece această cursă a cuprins și mințile agresive. Cine va stăpâni inteligența artificială va stăpâni lumea, spunea și Vladimir Putin. Da, tehnologia va deveni viitorul geopoliticii! În contextul războiului actual, afirmația are multe înțelesuri și tot atâtea îngrijorări. Puterea de a inova cât mai repede este dominanta componentei militare și întrecerea dintre marile puteri.

Citesc că prin anul 2017, China își contura pretenția de a deveni liderul mondial în domeniul inteligenței artificiale până prin 2030. Acest obiectiv poate fi atins și mai devreme. Și ar fi un pericol pentru America. Până acum, China a devenit lider mondial în domeniul tehnologiei de supraveghere și controlul populației. Și în alte părți ale lumii se extinde acest fel de comportare cu oamenii. Și atunci despre ce libertate vorbim când ți se ascultă și respirația? Cuvintele discrete sunt puse în fișiere personale, gândurile au o veghere apropiată. În asemenea condiții democrațiile pierd teren.

Probabil că încă stările de fapt nu sunt pe deplin așezate. Dar se simt modificări semnificative în societate, pe piața muncii, clopotul bate din ce în ce mai des despre o nouă ordine mondială. În care este inclusă pe primul loc inteligența artificială. Despre care, concret, nu avem un desfășurător precis. Profesorul Andrei Marga ne amintește că filosoful Heidegger propunea controlarea gândirii calculatoarelor de către o gândire reflexivă, aceasta din urmă fiind aceea care poate anihila pericolul ca omul să se piardă pe sine. Zic pricepuții că inteligența artificială este mai periculoasă decât arma nucleară. Omul devine neputincios în fața extinderii unui uriaș avânt tehnologic și devine el însuși obiect de prelucrat.

Părăsirea umanismului a devenit un proiect în derulare. Mă cuprinde mai multă amărăciune decât entuziasm. Dar eu rămân în Săptămâna Mare, în așteptarea Sărbătorii Învierii Domnului!