Leonid Popescu în livada cu prieteni

 

                                                                                                      de Gheorghe Pârja

Când scriitorul și prietenul Gheorghe Mihai Bârlea mi-a dăruit cartea “E pustie Slatina fără tine”, un roman semnat de basarabeanul Leonid Popescu, am avut sentimente amestecate. Pe autor nu-l cunosc, dar știu câte ceva despre destinul lui artistic, de la prietenii de peste Prut. Cartea mi-a trezit un real interes. Apoi mi-a provocat amintiri care sunt zidite în mine. De la început, spun că este vorba de localitatea Slatina, din Maramureșul din dreapta Tisei, de unde autorul și-a construit o parte din universul epic al cărții. Ba, trece apa și ajunge până la poalele Gutâiului și mai sus, la hanul cu nume de haiduc. Criticul Ion Ciocanu, în prefață, ne avertizează că romanul nu este în exclusivitate un roman de dragoste, ci este și un omagiu adus Maramureșului de pe cele două maluri ale Tisei.

Brusc, din amintirile zidite în memorie s-a furișat o similitudine cu romanul “Apa”, scris de sigheteanul Alexandru Ivasiuc. E adevărat, alte vremuri, alte întâmplări, alte înțelesuri. Dar în amândouă romanele rămâne apa despărțitoare. Și evenimentele care definesc epocile la care se referă. Despre cartea lui Leonid Popescu – „E pustie Slatina fără tine” – cu alt prilej. Până atunci, eu trebuie să-mi răspund la întrebarea: cine este domnul Leonid Popescu? Am spus că în drumurile mele basarabene, mai ales cele de la Chișinău, numele lui Leonid Popescu era des amintit în discuțiile cu intelectualii de peste Prut. Așa că mi-am adunat informațiile legate de activitatea dumisale și a ieșit acest portret.

Deși nu ne-am întâlnit niciodată, eu știu că se numără printre cei mai reprezentativi plasticieni pe care îi are la ora actuală Republica Moldova. Este un talent polivalent, care practică pictura monumentală religioasă, grafica de șevalet, ilustrația de carte. Este sculp­tor, arhitect, scriitor, publicist, cu reușite tablete despre plasticieni. Regretatul prieten, poet, academicianul Nicolae Dabija, când a călătorit spre Desești, la Serile de Poezie, a venit de la Chișinău prin Slatina. Unde are neamuri de sânge și amintiri despre unchiul său, părintele arhimandrit Serafim Dabija, care a păstorit pe acele locuri. Dar a trăit și triste experiențe siberiene. Ca unii dintre eroii cărții lui Leonid Popescu.

Acolo, pe prispa casei mele părintești, Nicolae mi-a vorbit despre mama artistului, Alexandra Popescu, o iscusită țesătoare de covoare din satul Sărătenii Vechi, dar și despre profilul complex al maestrului. Mai ales despre admirația dăruită Maramureșului. Alt prieten, scriitorul Arcadie Suceveanu, îmi spunea că Leonid Popescu a realizat picturi în biserici și mănăstiri în Basarabia, România, Rusia și Ucraina. Cu o echipă de artiști plastici a pictat interiorul Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului” din Chișinău. Un alt prieten, criticul și istoricul literar, academicianul Mihai Cimpoi, mi-a făcut un portret al pictorului și scriitorului Leonid Popescu, care pictează bine, vorbește bine, scrie și mai bine. Apoi poetul și universitarul Gheorghe Mihai Bârlea mi-a atras atenția că în Slatina, de data asta sculptorul Leonid Popescu, a ridicat busturile lui Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu.

După cele spuse până acum, mi-am îngăduit să-l invit pe maestrul Leonid în livada mea cu prieteni. Sunt deschise pentru el porțile satului meu, pentru a putea veghea cerul de lângă stejarul falnic, nucul rămuros și vechea biserică de lemn. Pentru înalta măiestrie artistică, maestrul a fost răsplătit cu numeroase premii. Dar și cu recunoștința privitorilor și cititorilor. Am decupat din neodihnita revistă Limba Română, din Chișinău, aprecierea criticului de artă Eleonora Sâtnic, despre opera maestrului Leonid Popescu: „Lăsându-se fascinat de pitorescul deosebit al unei priveliști din preajma Slatinei maramureșene, îndrăgostit fiind de natură și oameni, de tradițiile locului și mai ales de cântec și dans, artistul reușește să cristalizeze admirația sa totală în limbaj coloristic.”

Maestrul s-a născut în data de 22 martie 1953. De aceea întâlnirea de astăzi, 6 aprilie, la Baia Mare, este pentru mine recuperarea unui timp convertit în opere de referință. Semnate cu truda și aventura harului unui basarabean care a descoperit și Maramureșul interior. Domnule Leonid Popescu, aveți poarta deschisă spre livada mea cu prieteni!

P.S. Întâlnirea cu maestrul Leonid Popescu are loc astăzi, ora 14, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Prezintă: dr. Teodor Ardelean și prof. univ. dr. Silvia Bacalâm-Cheianu (Chișinău). Invitați: Robert Strebeli, Vitalie Răileanu, acad. Grigore Tirică, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, istoricul Ioan Huzău și poetul Iurie Moiș.