Cornel Nistorescu: Tăieri, reduceri și economii

 

Acum se dau cu capul de pereți. Mai ieri jucau țonțoroiul pe bani și boncăluiau promisiuni. Dacă n-ar fi fost amenințrea cu pierderea fondurilor europene ar fi mers mai departe în același stil.

Statul nostru risipitor, dezlînat, șmecherit de cei care ne conduc într-un fel de funcționare browniană, a fost luat la refec de la Bruxelles. I s-a transmis un soi de trezire obligatorie. Pe lîngă multe măsuri discutabile generate de Comisia Europenă, impunerea acestora care sunt pe cale de a fi adoptate trebuie trecută la foloase importante. Fără presiunile de la Bruxelles, statul nostru băltit și tulbure s-ar fi întins și-n țările vecine.

Am fi ajuns de minunea minunilor!

Reducerile pomenite și schițate în ultima vreme vin de la frica de o reacție populară și de la riscurile unei prăbușiri electorale. Pe lîngă cheltuielile prostești, o pierdere de fonduri europene ar putea duce la revolte și la prăbușiri politice. Sub presiunea birocrației europene și a spaimei de o incapacitate de plată, craii social-democrați și liberali, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au hotărît să încerce ceva și să se poarte ca niște economiști îngrijorați. Adică s-o dregă cu orice preț.

-Cum, cît și cînd?

De săptămîni bune cei doi și sfetncii lor se strofoacă să găsească soluția. De unde mai tăiem? De unde putem economisi? De cine mai scăpăm?

Din păcate, reducerile de cheltuieli sunt tipice pentru comportamentul omului sărac. Adică sărac în materie de venituri dar și de gîndire. Adică sărac cu duhul. Un om deștept își drămuiește cheltuielile în funcție de venituri și cînd vede că se apropie de strîmtoare nu așteaptă să se sufoce. Se munceșt să cîștige mai mult. Caută idei, soluții și își face planuri pentru surse noi de venituri.

Ai noștri lideri (la Buzău învață!), amîndoi zero la economie și finanțe, nu știu decît să taie, să reducă și să instaureze politica economiilor care să nu înceapă neaparat cu dînșii. Mersul cu metroul și cu economy class al lui Ciolacu nu este decît un praf în ochi care ne arată mai degrabă caracterul personajului, decît strategia sa economico-finaciară.

Şi pentru că liberalii cu împrumuturile lui Ludovik Orban, Vasilikă Cîțu și Nicolae Ciukă au cocoșat țara și au contrasemnat un penibil PNRR de care nu se alege mare brînză, vă ivit să citiți sinteza planului de salvare a bugetului național în accepțiunea generalului în rezervă președinte al PNL:

”Am convenit, astăzi, în Coaliție, o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri. Astfel, ne dorim să asigurăm o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar și să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaționale.

Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri.

Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, am considerat obligatoriu ca, înainte de orice discuție despre veniturile la buget și eforturi cerute mediului de afaceri sau populației, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului și despre viziunea creșterii economice a României pe termen mediu și lung. În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României.

Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar am agreat asupra câtorva zeci de măsuri, dintre care am să menționez câteva:

Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);

Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.

Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.

În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.

Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.

Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.

Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.

Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.

Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.

Cred cu tărie, în continuare, că trebuie să fim foarte atenți la utilizarea eficientă a investițiilor majore care au intrat și vor intra în România și la atragerea fondurilor din PNRR. De asemenea, este necesar ca, împreună cu specialiștii noștri, să creăm un grup de lucru permanent, care să gândească o proiecție multianuală, care să dea un ”boost” economiei României”.

În prima jumătate a secolului trecut căprar Nicolae Ciucă ar fi fost un fel de Moș Teacă promovat din Hagi Tudose hotărît să scurteze coada pisicii.

Și ar fi plecat cu ea la instrucție ca să îi țină de cald la defilare.

 

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: cotidianul.ro