Semnal editorial - ANA OLOS

 Dragi prieteni, vă anunţăm că e gata de tipar, în editura noastră, cartea doamnei prof. univ. dr. Ana Olos Autori canadieni cu sau fără cratimă (Book design ACTAEON BOOKS, Cover design by: Liviu Olos, Editor: Daniela Sitar Tăut, Book design: Ioan Dorel Radu, format B5, 140 de pagini, preț 30 Ron).

Cunoscută deopotrivă ca universitar anglofon și ca traducător, dar și ca prozatoare sau eseistă, pasionată de opera unuia dintre cei mai incitanți și novatori autori autohtoni, Urmuz, căruia, de altfel, îi dedică mai multe tomuri – Anagaia. Pelicanul sau Babiţa. Introducere în urmuzologie I, (Umbria, 1998), În subteranele textului. Introducere în urmuzologie II (Umbria, 1999), Anagaia. În căutarea lui Urmuz (Eikon, 2022), fin degustător și traducător de artă – Păsările lui Brâncuşi de Athena T. Spear (Meridiane, 1976), Rembrandt. Viaţa şi opera de Jacob Rosenberg (Meridiane, 1976), cunoscătoare a mediului artistic românesc, avizat comparatist – cu o teză de doctorat la Universitatea din Timișoara, Blaga şi Eliot – două feţe ale veacului, publicată la mai bine de două decenii de la susținere, Ana Olos este o personalitate complexă, dar și un pionier încercat, care a contribuit decisiv la impunerea Studiilor Canadiene în străvechiul Rivulus Dominarum.

Spicuim, din prefața autoarei:

„Cartea apare spre a marca trecerea unui sfert de veac de la înființarea Centrului de Studii Canadiene la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare și a programului aferent de predare a Studiilor canadiene la specializarea limbă și literatură română cu o limbă modernă (engleză sau franceză), precedând aniversarea, în 2024, a douăzeci de ani de la înființarea masteratului interdisciplinar cu același profil.

Volumul cuprinde o selecție din lucrările ce le am publicat în domeniul canadianisticii în limba română, între anii 2000 și 2017, fără a respecta ordinea cronologică, cu minime ajustări și neaduse la zi, căci aceasta ar fi însemnat rescrierea lor dintr o cu totul altă perspectivă. (O parte dintre cele publicate în limba engleză se regăsesc în lista din „Addenda”.)

Selecția începe cu un „remember” dedicat lui Timothy Findley (1930–2002), important romancier și dramaturg postmodern de limbă engleză, întâlnirea cu care, la un Seminar de Studii Culturale la Stuttgart (1995), mi a inspirat ideea de a introduce un curs despre cultura și civilizația canadiană la filologia băimăreană. Două comentarii se referă la scriitoarele canadiene ale căror nume s au impus pe plan internațional: Alice Munro (1931), premiată cu Nobelul pentru Literatură în 2013, și Margaret Atwood (1939) care merita cu prisosință același premiu. Un omagiu postum este și interviul cu Eugen Giurgiu (1924, Turda − 2016, Toronto), scriitor și muzician român stabilit în Canada în anii șaizeci, după ce fusese, înainte de a emigra, directorul artistic al Operei Române și a publicat deja trei cărți de proză. Și a continuat cariera de muzician în țara de adopție, scriind nuvele și romane în română, publicând pe internet revista multilingvă Litterae. Articolul despre Stephen Henighan (1960, Germania, canadian din 1966), vizitator al României și al Maramureșului, se referă la Lost Province. Adventures in a Moldovan Family (2002), o relatare a experiențelor sale din timpul șederii în Republica Moldova. Versiunea românească: Provincia pierdută. Aventuri într o familie moldovenească, datorată Dianei Stanciu, a apărut în 2005 la Editura Arca din Chișinău. Într un volum colectiv despre transculturație, Henighan a prezentat romanul lui Eugen Giurgiu Ewoclem sau întortocheatele cărări ca ilustrare a temei solitudinii (v. „A Reduced Solitude: Eugen Giurgiu’s Ewoclem...”. Canadian Cultural Exchange / Échanges cultureles au Canada. Translation and Transculturation / Traduction et transculturation. Eds. Norman Cheadle & Lucien Pelletier, Wielfried Laurier University Press, pp. 203–246.) Interviul cu Eugen Giurgiu este în contrapunct cu cel luat, împreună cu prof. univ. dr. Crina Bud, ilustrului scriitor de culoare canadian George Elliott Clarke (1960), oaspete și susținător al Centrului de Studii Canadiene băimărene cu o importantă donație de cărți. Despre opera sa sunt două articole și recenzia volumului de traduceri din poemele sale realizat de scriitoarea româno canadiană distinsă cu numeroase premii internaționale, Flavia Cosma. Acestei recenzii îi corespunde cea despre selecția din poezia lui Nichita Stănescu transpusă în engleză de tânăra poetă româno canadiană Oana Avasilichioaiei. Deși n am publicat nimic în limba română despre remarcabila jurnalistă și scriitoare de nonficțiune Myrna Kostash (1944), care și a prezentat scrierile și studenților băimăreni, am inclus versiunea prescurtată a unui articol mai vechi despre cartea ei de mare actualitate Bloodlines. A Journey into Eastern Europe (1993). „Recitindu l pe Marshall McLuhan” este varianta unui articol în engleză apărut în revista Euresis (1/2004), recapitulând concepte și teme care încă nu și au pierdut valabilitatea. Recenziei la dicționarul scriitorilor canadieni al Margaretei Petruț i am adăugat în „Addenda” câteva fișe biobibliografice ale unor scriitori canadieni, ce urmau să figureze într o enciclopedie proiectată de un profesor de la universitatea din Iași.

Pentru acest moment aniversar am inclus și un scurt istoric al Centrului de Studii Canadiene din Baia Mare și al activităților organizate sub egida lui, cu un sentiment de caldă recunoștință pentru toți cei implicați, într un fel sau altul de a lungul anilor, în realizarea acestui proiect și, mai cu seamă, față de cei care încă îl mai continuă.

Titlul cărții conține o aluzie la identitatea problematică a canadienilor care, fie că se consideră încă aparținând culturii țării unde s au născut ei sau strămoșii lor, fie că mărturisesc o identitate multiplă, temă vizibilă la mai toți autorii din țara frunzei de arțar, cu două limbi oficiale și prezentată de sociologul John Porter ca un «mozaic vertical» în 1965.“

Autor: Daniela SITAR TĂUT