(Balada relelor deprinderi)
Vai mie, sfânt meleag străbun,
de cine eşti azi cârmuit,
deşi chiar de la facere
alese daruri ai primit!
Cu trupul greu de bogăţii
şi spiritul de pomină,
mirare nu-i c-ai devenit
a Maicii Domnului Grădină –
întinsul traco-dac regat
până spre-olatul indian,
cu-adevărat buricul lumii
şi-al Universului ax median...
Apoi, istoria s-a-ntors
cu faţa spre năvălitori;
europeni sau asiatici,
ei toţi te-au vrut ca răpitori,
fără vreo urmă din iubirea
statornicilor fii ai tăi,
ce s-au jertfit de-atâtea ori
ca tu să scapi de techergăi...
Dar ce se-ntâmplă azi cu ţara
e pentru-naintaşi jignire:
Nu doar că-i pusă pe butuci
(cu traiul celor mulţi în coborâre
şi zeci de miliarde datorie),
ci-i şi cu duhu-n suferinţă
prin incultura promovată –
temei pentru nesocotinţă.
Manelizarea şi spoiala
cu diplome negociate,
vor ca valoarea s-o îngroape
şi la oraşe şi la sate.
Iar pentru asta mâna-şi dau
neculţii şi cu falşii culţi,
ca să se-adeverească spusa
cu proştii-ngrămădiţi şi mulţi.
Toţi ăştia sunt pentru cultură
din cale-afară de nocivi,
cu plusul pentru falşii culţi
că sunt penibili şi-agresivi:
Penibili prin bietul pospai
de cunoştinţe fără viaţă
şi agresivi prin insistenţa
cu care ţin să iasă-n faţă,
contribuind astfel din plin
la un progres taman pe dos –
de la sărac la mizerabil,
cât timp ţara-i cu capu-n jos.
Căci sărăcia-n trup loveşte
şi demnitatea n-o atinge,
dar mizerabil este-acela
ce nici măcar nu se mai plânge,
ci se complace-n resemnare,
ba simte chiar o bucurie
când nepăsarea îl învinge
şi-i ţine eul în robie.
Capul plecat, cum glăsuieşte
acel proverb îngrozitor,
nu desluşeşte nici prezentul,
necum să vadă-n viitor.
Istoria ne-nvederează
un adevăr fără bănat:
Capul plecat mult mai uşor
de sabie este tăiat!
Sighetu Marmaţiei,
George PETROVAI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu