Linia melodică a cântecului patriotic „Noi suntem români” este românească, fiind descoperită de celebrul compozitor maghiar Bela Bartok, în 1909, în județul Bihor.
Această informație a fost reiterată de către
cercetătorul și etnomuzicologul Marian Lupașcu, într-un interviu acordat
Cotidianului.
Specialistul afirmă că linia melodică de la „Noi
suntem români” este documentată de către celebrul compozitor Bela Bartok ca
fiind românească, fiind descoperită de acesta în Delani, județul Bihor.
Dovada se află chiar la Budapesta, acolo unde a fost
depozitat cilindrul cu înregistrarea respectivă, care între timp s-a
digitalizat.
„Materialul, în cea mai mare parte inedit, cu o
valoare cultural-identitară excepţională, provine din zonele: Maramureş, Ugocea
(Transcarpatia, Ucraina), Bihor, Satu Mare, Cluj, Alba, Mureş, Hunedoara,
Timiş, Arad, Caraş-Severin, Voivodina (Serbia). Nu sunt exagerări, materialul
este fabulos. Sunetul de pe cilindrii de ceară a fost copiat în anii ʼ70 ai
secolului trecut pe bandă magnetică, apoi, la răscrucea dintre milenii a fost
digitizat. Încă de la începutul audițiilor și confruntărilor cu documentele
complementare pe care le-am amintit, precum și cu transcrierile deja publicate,
am descoperit mulți cilindri pe care au fost înregistrate piese absolut
necunoscute. Colegii maghiari au fost surprinși, iar surpriza cea mai mare a
fost prima piesă de pe cilindrul nr. 674, un cântec propriu-zis, intitulat Cine
n-o ține cu noi, conform primului vers. Melodia este însă o variantă a celei pe
care publicul larg o cunoaște sub titlul Noi suntem români. Eticheta
cilindrului atestă că înregistrarea s-a făcut la 23.03.1905 în Delani (fost
Gyalán), jud. Bihor (fost Bihar). Din catalog rezultă că este culeasă din
același loc, în iulie 1909, și este cântată de un flăcău român. Există și o
notație muzicală sumară, datată 1909, la care apare și strofa 3, care nu a fost
înregistrată”, a spus Lupașcu.
Melodia din 1909, înregistrată de Bartok, se numește
„Cine n-o ține cu noi mă” și este înregistrată la Muzeul budapestan, clar, în
colecția românească. La capitolul etnie (origine), în dreptul cântecului este
specificat clar: „român”.
Mai mult, și versurile din 1909 au iz patriotic
românesc. Autorii populari (necunoscuți) cântă la un moment dat: „Haideți
Români a alege / Deputat de-a noastră lege”.
Totul a pornit de la afirmațiile făcute de rapsodul
Grigore Leșe, care în cadrul unei emisiuni, a afirmat că unele melodii din
folclorul românesc, precum „Noi suntem români”, au o origine melodică maghiară.
Bela Bartok este unul dintre cei mai importanți
compozitori ai secolului XX și este considerat unul dintre cei mai mari
culegători și cercetări ai folclorului.
Născut pe teritoriul României de azi, la Sânnicolau
Mare (pe atunci se afla în imperiul austro-ungar), Bartok și-a dedicat viața
descoperirii, documentării și prelucrării de muzici tradiționale, ungurești dar
și din alte zone, conform Ziarului Metropolis.
Bartok a făcut muncă de teren, cercetând muzica în
mediul său autentic. nsoțit de colegul și prietenul său, compozitorul Zoltán
Kodály, și un fonograf Edison (care înregistra sunetele pe cilindri acoperiți
cu ceară), el a început o serie de călătorii prin Ardeal, însumând mii de ore
pe drumuri desfundate și prin sate izolate, pentru a descoperi, a înregistra și
a nota muzici tradiționale, țărănești, practic necunoscute până atunci. A
continuat apoi în alte zone din România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Turcia și
chiar Maroc, devenind astfel un pionier al etnomuzicologiei (studiul muzicii în
contextele ei culturale și sociale, ale cărei baze le-a pus prin cele peste
10.000 de cântece tradiționale culese). Iar asta i-a marcat puternic propria
carieră componistică.
Bartok a fost considerat un naționalist maghiar,
chiar dacă uneori a criticat politica statului budapestan. A murit în SUA în
1945, iar în 1988, rămășițele au fost readuse în Ungaria, fiind înhumat la
Budapesta.
Autor: Radu Ursan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu