Pornind de la ideea că vocabula "antologie", cuvântul grecesc cu înțelesul de "recoltă de flori", este foarte des folosit în sensul modern al cuvântului, drept culegere de texte literare, cu înțelesul suplimentar de "selecție", de adunare reprezentativă, ajungem la noua antologie literară, marca eCREATOR, IARNA DIN SUFLET, 2023, ultima din acest an, aşa după cum face anunțare autorul şi editorul ei, domnul Ioan Romeo Roşiianu.
La
prima vedere şi răsfoire a unei cărți antologice, prima observație pe care o
poate face oricine, poate fi legată de faptul că tipul, întinderea şi structura
antologiei sunt determinate de scopul avut în vedere de antolog.
Astfel, o asemenea antologie, cazul în
speță IARNA DIN SUFLET, este utilă în general în calitate de bibliotecă
fragmentară, reproducând texte şi capitole din texte necesare unui număr mai
mult sau mai puțin însemnat de cititori, ea fiind un instrument democratic care
foloseşte din plin unui public relativ eterogen.
Ea,
antologia de față, printre multe altele, are o mare calitate, aceea că nu
impune cititorilor, aşa cum face o revistă literară, opțiunile unei redacții,
care are o anumită opinie de grup, dominantă, asupra unor inevitabile
nepotriviri de gust sau relații, suportând cu bună ştiință paleta unor
preferințe mai largi, proprii unei inevitabile coagulări în timp, netezând
astfel anumite asperități, de multe ori reprimate voluntar.
De
fapt, o antologie trebuie să fie obligatoriu reprezentativă din mai multe
puncte de vedere şi să aibă o anumită personalitate, lucruri pe care antologia
domnului Ioan Romeo Roşiianu, IARNA DIN SUFLET, editată de Editura eCREATOR din
Baia Mare, le are din plin.
S-ar
putea crede că o asemenea lucrare antologică, cum este cea de față, o carte
fabuloasă, monumentală pentru un anumit timp şi spațiu, cu întindere de 430 de
pagini, cuprinzând între coperțile ei texte literare diferite, poezie, eseu,
proză scurtă, studii critice, folcloristică etc, ale unui număr impresionant de
autori, 64 la număr (33 femei şi 31 bărbați), dintr-o gamă vastă de țări
(România, Republica Moldova, Germania, Italia, Canada, SUA şi Franța), autori
mai puțin cunoscuți, debutanți chiar, alături de cei consacrați, este un gen de
carte care ar submina spiritul critic, prin faptul că înlocuieşte selecția
critică a textelor prin substituirea unui aparat complex cu criteriul, de
atâtea ori dovedit învechit, anarhic, (cuvintele nu sunt ale mele, vezi
recenzia lui Negoițescu la antologia lui Vladimir Streinu din 1944, consacrată
LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE), care implică un mare spor de subiectivitate.
Sigur că da. Sporul de subiectivitate despre care vorbim aici, nu are
nimic comun cu subiectivitatea unei antologii de autor, care-şi alege singur
textele din propia-i operă. Este vorba în cazul de față despre un alt tip de
subiectivitate, care vine din partea autorilor multiplelor texte prinse-n
antologie, texte prin care se introduc anumiți factori extraliterari într- o
judecată cu efect direct în sensibilitatea cititorilor, texte legate de
amintiri sau de factori personali nenumiți niciodată.
Meritul mare al IERNII DIN SUFLET, zicem noi, este acela că pe lângă
acest subiectivism indirect asumat de autorul / editorul cărții, înmănunchiat
în sentimentele şi părerile autorilor mulțimii de texte literare, (printre care
se află si patru studii ale mele referitoare la Lucian Blaga, totalizând 25
pagini), distinsul editor şi om de cultură, critic literar, poet şi prozator
deopotrivă, Ioan Romeo Roşiianu este acela care ştie să selecteze şi să
ordoneze în serie alfabetică, la modul discret, pe lângă numele devenite
curente, consacrate, autori debutanți, începători, care primesc un plus de
calitate, prin fixarea lor în prezenta antologie, de altfel, reprezentativi
pentru actuala epocă de reprezentare, în care s-au ilustrat prin perfecţiuni
parțiale.
Antologia lui Ioan Romeo Roşiianu, IARNA DIN SUFLET, la fel ca şi
celelalte multe alte antologii, 39 la număr, anuale aş zice, ale distinsului
antologist, împărțite pe cicluri anotimpuale, sau pe teme simbolice sugestive
unor manifestări culturale locale, are un profund caracter educativ în sensul
formării gustului estetic al cititorilor, care au posibilitatea propriei lor
cultivări, prin alegerea selectivă a citirii individuale a textelor
preferabile, din multitudinea de texte felurite estetic şi genetic literar, un
ansamblu de invidiat.
Spunem lucrul acesta şi pentru faptul că antologia de față oferă o
imagine de ansamblu extrem de largă a literaturii mari, într-un format relativ
concis.
Cărturarul poet, prozator, critic literar şi editor de prestigiu, Ioan
Romeo Roşiianu, purcede la gândirea, realizarea şi oferirea nouă, cititorilor,
acum în pragul sărbătorilor de iarnă, a unei noi antologii celebre, IARNA DIN
SUFLET, verificând pulsul valorilor la un moment dat, momentul acesta, cu o
devotațiune controlată, nefăcând altceva decât să se autoverifice el pe el
însuşi, punându-se continuu în raport cu operele literare actuale, din nevoia
stringentă de a le face cunoscute publicului avizat sau mai puțin avizat, dar
nu în ultimă instanță, din nevoia normală de a-şi stabili, controla şi adapta
parametrii propriului său eu creator în raport cu lumea literară a momentului,
nu de alta, dar cunoscându-i pe alții, autorul splendidei antologii se
determină pe sine.
Acest act de adaptare exterioară şi de cultivare a chemărilor sale
interioare, luat ca interrelație dintre eul creator şi ceilalți slujitori ai
muzelor, constituie, nu numai un obiect al unei meditații neîntrerupte, ci şi
preavizul unei dezvoltării personale, al unei devenirii, printr-o şansă care
duce spre creație, ieşind din serie, prin individualizare.
Ioan
Romeo Roşiianu, directorul Editurii eCREATOR, este el însuşi un creator de
geniu care şi-a dat seama de faptul că această cunoaştere de sine prin alții
oferă, pe lângă avantajul descoperirii originalității proprii prin descoperirea
unor noi originalității, un al doilea beneficiu spiritual, la fel de important,
privind libertatea creatoare, o libertate trecută prin cunoaştere şi întemeiată
pe înțelegere, într-un climat perfect de stabilitate interioară, care climat
tinde să reprezinte mediul ideal al creației.
Autor:
Valentin Lupea
Sursa:
Necenzurat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu