Cele mai vehiculate mituri și știri false, din 2023, despre Ucraina. Ghidul dezinformării și demistificării

 

”Ucraina, dezinformare și demistificare” proiect al Societății Academice din România (SAR)

👉Cele mai vehiculate mituri și știri false, din 2023, despre Ucraina. Ghidul dezinformării și demistificării Societatea Academică din România (SAR) a lansat ghidul practic ”Ucraina, dezinformare și demistificare”, care cuprinde cele mai vehiculate mituri și știri false despre război, din 2023. Ghidul este disponibil online, pe platforma România Curată. Ghidul este rezultatul unui proiect desfășurat pe parcursul anului 2023, care, pe de o parte, a monitorizat dezinformările cotidiene ale propagandei rusești, legate de invazia (și justificarea invaziei) pe scară largă a Ucrainei, mecanismele dezinformării și modul în care aceasta a fost pregătită vreme de decenii. Pe de altă parte, proiectul a vizat și oferirea unor exemple de bune practici în combaterea dezinformării.  Nu în ultimul rând, chiar dacă ghidul este axat pe dezinformările privitoare la războiul din Ucraina, exemplele legate de mecanismele dezinformării, dar și ale demistificării sunt aplicabile și în alte domenii. Citește aici rezumatul executiv și cele mai vehiculate dezinformări despre invadarea Ucrainei, lansate de propaganda rusească.

👉Câți refugiați ucraineni se aflau în România, la final de 2023. Câți sunt înscriși la școală și lucrează aici

👉Putin: ”Doar Rusia poate garanta integritatea teritorială a Ucrainei, în fața visurilor Poloniei”. Sau nu?

👉Jurnalist, desfigurat în centrul Moscovei, pe motiv că ar aparține unei minorități sexuale ”extremiste”

👉”Gravidele din Ucraina sunt obligate să avorteze dacă tatăl este rus”. Cum s-a născut una dintre cele mai sinistre știri false despre ucraineni (conține imagini nerecomandate persoanelor sensibile!)

👉Schimbările profunde pe care le-a adus războiul din Ucraina în Republica Moldova Războiul aduce schimbări importante în mai toată regiunea, greu de estimat. În Republica Moldova ele sunt însă de proporții pe toate palierele.  - Migrația forței de muncă din Moldova spre Rusia s-a stopat total și s-a reorientat către Uniunea Europeană; - Rusia, din jucător important economic în Moldova a devenit un jucător secundar, nesemnificativ; - Rusia pierde controlul energetic în Republica Moldova; - Partidele și-au schimbat discursul și nu vor să se mai asocieze cu Kremlinul, chiar și cele pro ruse; - Limba română începe să devină în Republica Moldova singurul instrument lingvistic funcțional, chiar pentru ruși. O analiză detaliată, realizată de Vasile Ernu, despre schimbările uriașe produse de războiul din Ucraina, în Republica Moldova, pe România Curată:

👉Cum a schimbat războiul din Ucraina relația dintre România și Republica Moldova. Suntem în stare să valorificăm șansa istorică pe care o avem? România a devenit principiul partener economic al Republicii Moldova și este destinația principală a migrației din Moldova, luând locul Rusiei inclusiv în ceea ce privește asigurarea energiei. Este, însă, pregătită România să valorifice această oportunitate istorică unică, trecând de faza ”podurilor de flori” și a complexului de superioritate de tip ”fratele mai mare”?

👉 Cum au evoluat opiniile românilor despre refugiați și războiul din Ucraina Află câți români susțin acordarea de sprijin refugiaților din Ucraina, câți sunt dispuși să oferim sprijin în armanent, dar și care sunt cele mai mari temeri ale românilor, legate de războiul declanșat de Rusia.

👉”Militarii ucraineni fură copii din localitățile de pe front”, spun rușii. Care e realitatea Mitul potrivit căruia militarii ucraineni ”ar fura copii” din localitățile din prima linie a frontului, a fost reluat de propaganda rusă, în contextul evacuărilor din Avdiivka, un oraș transformat în ruine în timpul asalturilor în serie a trupelor Moscovei, în ultimele luni.

👉”Avort colectiv pentru țările sărace din UE: li se vor tăia subvențiile”. Reacțiile Moscovei după deschiderea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei la UE ”Integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova va slăbi și destabiliza UE”, a declarat purtătorul al Moscovei, Dmitri Peskov, într-o primă reacție după anunțarea începerii negocierilor de aderare ale celor două state la Uniunea Europeană (UE). Vicepreședintele Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, Dmitrii Medvedev, a prezis, la rândul lui, scenarii apocaliptice pentru țările UE, în special pentru cele mai puțin dezvoltate dintre acestea, care ar rămâne fără banii care vor fi direcționați către noile state membre. Pe larg, reacțiile oficialilor ruși și de ce sunt infirmate de realitate, pe România Curată.

👉Putin: ”Am fost obligați să luăm Crimeea, în 2014, pentru a preveni un masacru al Kievului”. Cât (ne)adevăr e în recenta afirmație a liderului rus Președintele rus Vladimir Putin a reluat narațiunea potrivit căreia trupele rusești ar fi fost ,,nevoite” să cucerească Crimeea în 2014, altfel Kievul ”ar fi organizat un masacru” acolo. Prin declarațiile lui de acum liderul de la Kremlin, recunoaște, implicit, implicarea directă în alipirea Crimeii la Rusia, lucru negat inițial, și pus pe seama voinței localnicilor, exprimată printr-un referendum (organizat ilegal și cu rezultate mistificate).  Cât de cinice sunt afirmațiile lui Putin, pe România Curată.

👉VIDEO: Ucraina, dezinformare și demistificare. Webinar online, organizat de Societatea Academică din România Urmărește aici, îregistrarea dezbaterii online, de joi, 14 decembrie 2023, organizată de Societatea Academică din România (SAR) și România Curată, cu Vasile Ernu, Marin Gherman, Mihai Goțiu și Marian Voicu.

👉”Praful radioactiv din bombele cu uraniu sărăcit din Ucraina a ajuns în Anglia”. Pentru a doua oară, dacă am fi să-i credem pe ruși, Europa ar fi fost contaminată Cum a fost reîncălzit mitul ”norului radioactiv” ajuns deasupra Europei și cine e cercetătorul britanic care l-a readus în discuție, pe România Curată.

👉Rusia vrea să înființeze un tribunal special pentru judecarea lui Zelenski pentru crime de război. Asta în timp ce Putin e urmărit internațional sub această acuzație. Cine a gândit acest scenariu și ce țări ar mai urma să fie implicate, pe România Curată.

👉Cele mai populare mituri cultivate de Rusia în Occident, care au dat roade împotriva Ucrainei Miturile rusești nu au fost create doar de regimul Putin, ele nu sunt doar un produs al propagandiștilor și ideologilor lumii rusești din ultimele decenii. Ele sunt moștenirea a mai multor secole de istorie a Rusiei, moștenirea sa colonială și fundamentul pe care regimul de la Kremlin continuă să-și atingă obiectivele în Occidentul global, arată o analiză care prezintă și cele mai influente astfel de mituri.

👉Noua sperietoare a rușilor: creșterea infecțiilor rezistente la antibiotice în Ucraina. Ce dovedește și ce nu dovedește asta

👉”Cultura ucraineană nu există. Rușii i-au învățat carte”. O poveste menită să justifice ”civilizarea” cu bombe și rachete

👉Putin se plânge de încălcarea drepturilor omului, invocând una din justificările invaziei din Ucraina! Ce acuzații a făcut Kremlinul, cu doar câteva zile înainte de aniversarea a 75 de ani de la semnarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, și care e realitatea, aici.

👉”Zelenski a dat Hamas-ului armament primit din partea Occidentului”. Cum încearcă Moscova să distragă atenția de la propria susținere a organizației palestiniene. Cine e politicianul francez, fost europarlamentar, care susține această acuzație.

👉”Zelenski a încercat să-l otrăvească pe Budanov”. Obișnuită cu eliminarea fizică sau încarcerarea criticilor, Rusia îl acuză pe președintele ucrainean de practici similare

👉PREMIERĂ: Înțelegerea războiului. România Curată vă oferă prefața-confesiune a cărții unui profesor de istorie de la Harvard, despre conflictul din Ucraina, apărută recent și în limba română Serhii Plokhy este profesor de istorie a Ucrainei la Universitatea Harvard, unde este și director al Institutului de Cercetare pentru Ucraina. Pentru cărțile ”Ultimul Imperiul. Zilele de sfârșit ale Uniunii Sovietice” (2015) și ”Cernobîl” (2018) a primit mai multe premii internaționale. Pe România Curată puteți citi prefața celei mai recente cărți a sale, pusă la dispoziție de Editura Trei

👉Scădere dramatică a sprijinului rușilor pentru războiul din Ucraina. Trei sondaje rusești spun același lucru Pentru prima dată de la anunțarea mobilizării generale, în septembrie 2022, toate cele trei institute rusești care realizează sondaje independente (Centrul Levada, Russian Field și Chronicle Group) au arătat o scădere accentuată a sprijinului public pentru invadarea Ucrainei, se arată într-o analiză publicată pe Moscova Times (The Moscow Times). De data aceasta, scăderea nivelului de sprijin pentru război nu este legată de niciun eveniment specific și poate indica chiar un punct de cotitură în atitudinea rușilor față de „operațiunea militară specială”, se arată în analiza menționată.  Cum se explică acest punct de cotitură și cum fa influența asta deciziile lui Putin, ale Occidentului și ale Ucrainei, pe România Curată.

👉De ce tac rușii? De ce nu se răzvrătesc? Răspunsurile unui rus distins cu Premiul Nobel

👍De-asta e bine să citim despre Rusia. Mai ales despre Rusia contemporană. Și să ne alegem informați lecturile. Sunt unii, istorici, sociologi, jurnaliști, care se documentează și scriu de ani buni, ba chiar decenii, despre nașterea puterii și ambițiilor lui Putin. Scriitorul și jurnalistul Vasile Ernu (născut în URSS, cum el însuși se prezintă, vorbitor de rusă și bun cunoscător al spațiului ex-sovietic) a făcut o selecție a cărților traduse recent în limba română, care merită citite pentru a înțelege ascensiunea lui Putin și cum s-a ajuns la războiul din Ucraina. Le puteți găsi în aceste zile (24-28 mai), la unul dintre cele mai importante târguri de carte din țară, Bookfest, dar și în librării (fizice sau online). 10 recomandări, aici:

👍Proiectul ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare” este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt dosponibile la www.activecitizensfund.ro.