Tema comasării alegerilor are motivații profund și jenant anti-democratice. Cică prea multe alegeri ar obosi electoratul și ar fi scumpe.
Democrația costă, democrație necesită implicare,
democrație poate părea iritantă. Dar e singura modalitate în care poporul poate
decide dacă și pe cine alege reprezentanți care să gestioneze treburile publice
cu responsabilitate. În lipsa alegerilor, societatea se ierarhizează în funcție
de interesele economice și ideologice, punând în fruntea statului și în contra
binelui public elite auto-mandatate, imune la răspunderea pentru necazurile și
belelele cauzate populației. Chiar mai rău decât atât, aceste elite nealese de
nimeni capătă și obiceiul de a „externaliza” funcțiile esențiale ale statului,
adică de a vinde indulgențe și privilegii unor entități private, ghidate
exclusiv de profit, unor experți și consultanți cu agende diferite de cea
populară și unor organizații non-guvernamentale militante pentru alte scopuri
decât cele ale omului de rând, cele de la firul ierbii (grassroot, cum zic
americanii).
Apropo de americani.
La nivel federal există alegeri generale
parlamentare și prezidențiale o dată la 4 ani și alegeri de reîmprospătare a
parlamentarilor federali o dată la doi ani.
Toată tevatura se repetă la nivel de state membre.
Se aleg guvernatorii și parlamentarii statali o dată la patru ani și se
re-împrospătează la doi ani parlamentarii.
Foarte interesant – în America se aleg și
judecătorii și procurorii.
De asemenea, toată lumea normală la cap participă la
realizarea actului de justiție, prin calitatea de membru al curților cu jurați.
Practic, în America toată lumea votează tot timpul.
Privații participă la finanțarea alegerilor (cel mai grav lucru este că
privații ajung să decidă cine este procuror sau judecător, prin sumele
orientate către campaniile electorale ale persoanelor preferate), dar statele
membre și statul federal consumă imens de mari sume de bani pentru alegeri.
Și nimeni, în America, nu protestează. Mă rog, nimeni
până la actuala administrație Biden, care ar vrea să nu se mai confrunte la
alegeri anul acesta, în noiembrie, nici cu electoratul, nici cu republicanii
sau cu alți conservatori. Progresiștii consideră că e un progres să nu mai fie
alegeri, ci să decidă, eventual, IA sau rețelele de socializare. Restul lumii
politice este … populistă, extremistă, conspiraționistă.
Așa ceva este o cale sigură de alunecare în
totalitarism.
Dacă românii își doresc să fie conduși în continuare
de cei care fură, corup/se lasă corupți pentru a ceda privaților sarcinile
esențiale ale statului, se pun în conflicte de interese, practică rotația
comunistă a cadrelor (revolving door), pentru a fi ținuți în captivitatea
măștii, a certificatului verde, a emisiilor zero de codoi, a sărăciei și a
foametei, nu au decât să aplaude comasarea și să voteze stabilitatea actualei
coaliții, pentru zeci de ani de acum încolo.
Dar asta nu ar fi nici democrație, nici libertate,
nici siguranța zilei de mâine. Dimpotrivă, această stabilitate ne va duce în
războiul sustenabil, perpetuu.
Hai Liberare!
Autor:
Gheorghe Piperea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu