Pentru alegerile de duminică, 9 iunie, Biroul
Electoral Central a acreditat trei institute care pot face sondaje de opinie la
ieşirea de la urne la nivel naţional: Centrul de Sociologie Urbană şi Regională
(CURS), Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi Sodiso Research
SRL.
Vor fi organizate trei exit-poll-uri la nivel
național. Pe lângă acestea, vor fi făcute și sondaje locale.
Unul va fi la Râmnicu Sărat, făcut de Fundaţia
„Biroul de Cercetări Sociale”, unul pe întreg județul Mureș, de care se va
ocupa Sodiso Research SRL, și un al treilea - al companiei Sondaje Marketing
Relaţii Publice SRL - pentru oraşul Luduş din judeţul Mureş.
Operatorii pot culege date pe o arie de 500 de metri
a secţiilor de votare, fără a avea voie în interiorul lor și fără să tulbure
liniştea şi ordinea publică.
Cei care fac sondajele nu au voie să intervină în
niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Sondajele premergătoare alegerilor dau diferențe
mari întte procentele pe care le-ar obține candidații, iar sondajele de la urne
din ultimii ani au fost flagrant contrazise de rezultatele finale înregistrate.
***
Ce trebuie să știi despre alegerile de pe 9
iunie 2024
În România post-Revoluție, primul sondaj a fost
făcut la alegerile prezidențiale din 1992, de un institut german împreună cu un
partener român. Sondajul estima un al doilea tur de scrutin pentru alegerea
președintelui și că Ion Iliescu va avea 48% din voturi la primul tur.
Nu de puține ori, în ultimii ani, institutele de
sondare a opiniei publice din România au greșit în previziunile lor privind
rezultatele alegerilor, iar rezultatele măsurătorilor la urne au diferit cu
câteva procente față de rezultatul oficial al alegerilor. De multe ori, în
favoarea partidului care comandase cercetarea.
Traian Băsescu a fost desemnat președinte în 2009,
deși toate exit-polurile îl dădeau pierzător.
Conform măsurătorilor de la ora 19:00 (difuzate de
televiziuni ora 21:00) și care nu includeau estimările voturilor la secțiile
din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor cu un scor
liniștitor. Institutele de sondare spuneau că Mircea Geoană urma să aibă între
50,4% (CSOP) și 51,2%(INSOMAR și CCSB).
Pe 7 decembrie, a doua zi, după numărătoarea
voturilor, conform rezultatelor oficiale publicate de Biroul Electoral Central,
Traian Băsescu câștiga un al doilea mandat ca președinte, cu 50,33% din numărul
total de voturi valabil exprimate.
PSD, partidul lui Mircea Geoană de la acel moment, a
contestat rezultatul și pe baza exit-poll-urilor, iar rezultatele alegerilor au
rămas provizorii până când Curtea Constituțională a renumărat voturile nule.
Analizele ulterioare ale exit-poll-urilor au indicat
că rezultatele alegerilor ar fi fost alterate de numărul mare de votanți din
diaspora (peste 147.754) care se prezentaseră la acel scrutin, număr
nemaiîntâlnit până în acel moment. Alegătorii din străinătate nu erau incluși
în eșantionul măsurat.
Lipsa
de încredere referitoare la exit-poll-uri se extinde și asupra sondajelor de
opinie premergătoare alegerilor.
În ultima lună, doar pentru București, casele de
sondare a opiniei publice au înregistrat diferențe atât cu privire la ierarhia
candidatilor, cât și la procentele pe care aceștia le-ar fi obținut.
Deși au fost realizate în aceleași perioade,
sondajele de opinie au dat si diferențe de peste 10 procente între diverși
candidați, în funcție de cine a comandat sondajul.
Sursa:
Europa Liberă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu