𝐋𝐚 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐢 𝐚𝐧𝐢, 𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐞𝐫𝐭̦𝐚!

 

În 23 noiembrie 2024, îl aniversăm pe 𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐞𝐫𝐭̦𝐚, 𝐩𝐨𝐞𝐭-𝐚𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚𝐧 𝐚𝐥 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫, „𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐨𝐝𝐢𝐬𝐭 𝐚𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢”, așa cum l-au supranumit, în unanimitate, trei mari critici literari români: Gheorghe Grigurcu, Laurențiu Ulici și Marin Mincu.

𝐋𝐚 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚̆, 𝐬𝐞 𝐚𝐟𝐥𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐢𝐫𝐞, 𝐢̂𝐧 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐄𝐂𝐇𝐈𝐍𝐎𝐗, „𝐎 𝐈𝐒𝐓𝐎𝐑𝐈𝐄 𝐀 𝐏𝐎𝐄𝐙𝐈𝐄𝐈 𝐑𝐎𝐌𝐀̂𝐍𝐄𝐒̧𝐓𝐈 𝐃𝐄 𝐋𝐀 𝐎𝐑𝐈𝐆𝐈𝐍𝐈 𝐏𝐀̂𝐍𝐀̆ 𝐈̂𝐍 𝐏𝐑𝐄𝐙𝐄𝐍𝐓 𝐈̂𝐍 𝐏𝐀𝐑𝐎𝐃𝐈𝐈”, 𝐯𝐨𝐥𝐮𝐦 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚̆, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐞𝐧𝐭𝐢𝐥𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐨𝐝𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐨𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐞𝐫𝐭̦𝐚, 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐞𝐳𝐢𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆. Lucrarea cuprinde o selecție de peste 450 de parodii după creațiile tot atâtor poeți, scrise vreme de câteva decenii și prezentate în oglindă cu poeziile de referință, prefața fiind semnată de poetul, criticul și istoricul literar Ion Pop.

„Avem în față un tom neobișnuit: o amplă culegere de parodii scrise, de-a lungul câtorva decenii, în replică ironic-umoristică la versurile unui mare număr de poeți români. Ele propun, cum ne spune și titlul, «o istorie a poeziei românești de la origini până în prezent» – în parodii, desigur. Nu e deloc o exagerare: Lucian Perța reușește, într-adevăr, performanța de a acoperi un teritoriu poetic vast, ce se întinde de la Psaltirea în versuri (1673) a lui Dosoftei, continuând cu Miron Costin și cu Văcăreștii, până la numele cel mai recent intrate în arena lirică românească în primele decenii ale secolului XXI. Este o ediție pe care am putea s-o calificăm drept monumentală, dacă acest atribut cu sunet solemn n-ar fi oarecum intimidat de natura… parodică a cuprinsului său, care pune sub semne de întrebare – fie și îngăduitor critice – tocmai solemnitatea oricărui discurs. Întreprinderea rămâne, însă, impunătoare nu doar prin numărul de pagini dintre coperți, ci, mai ales, prin ieșita din comun energie ludică a autorului, neslăbită pe un parcurs temporal impresionant.” (𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐈𝐎𝐍 𝐏𝐎𝐏)

𝐑𝐢𝐬𝐢𝐩𝐞𝐢 𝐬𝐞 𝐝𝐞𝐝𝐚̆ 𝐟𝐥𝐨𝐫𝐚𝐫𝐮𝐥

𝑑𝑒 𝐿𝑢𝑐𝑖𝑎𝑛 𝐵𝑙𝑎𝑔𝑎

Ne-om aminti cândva târziu

de-această întâmplare simplă,

de-această bancă unde stăm

tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

De pe stamine de alun,

din plopii albi, se cerne jarul.

Orice-nceput se vrea fecund,

risipei se dedă Florarul.

Polenul cade peste noi,

în preajmă galbene troiene

alcătuieşte-n aur fin.

Pe umeri cade-ne şi-n gene.

Ne cade-n gură când vorbim,

şi-n ochi, când nu găsim cuvântul.

Şi nu ştim ce păreri de rău

ne tulbură, pieziş, avântul.

Ne-om aminti cândva, târziu,

de-această întâmplare simplă,

de-această bancă unde stăm

tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

Visând, întrezărind prin doruri –

latente-n pulberi aurii –

păduri ce ar putea să fie

şi niciodată nu vor fi.

𝐑𝐢𝐬𝐢𝐩𝐞𝐢 𝐬𝐞 𝐝𝐞𝐝𝐚̆ 𝐟𝐥𝐨𝐫𝐚𝐫𝐮𝐥

(𝑝𝑎𝑟𝑜𝑑𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝐿𝑢𝑐𝑖𝑎𝑛 𝑃𝑒𝑟𝑡̦𝑎)

Se va vorbi cândva, o ştiu,

de-a mele versuri că nu-s simple,

pe-atuncea eu n-o să mai fiu,

şi-aşa-i firesc să se întâmple.

Poemele luminii las,

în marea trecere a vieţii,

la cumpăna de ape glas

avea-vor, de vor bea, poeţii.

Şi pietre dintr-un templu, lor

le las de şti-vor meşteşugul

de a zidi curte de dor

şi-a arde-n ea cum arde rugul.

Risipei dacă m-am dedat,

de vină-i spaţiul mioritic,

de multe ori m-am întrebat

cum poate fi aşa mirific.

Se va vorbi cândva, o ştiu,

de-a mele versuri că nu-s simple,

pe-atuncea eu n-o să mai fiu,

şi-aşa-i firesc să se întâmple.

Voi, cântăreţi, vă duc în gându-mi

și, cine ştie, într-o zi,

laudă somnului doar dându-mi,

vrând să răspund, mă voi trezi.

𝑁𝑜𝑡𝑎̆: 𝐴𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑣𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒𝑙𝑒: „𝑃𝑜𝑒𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑖𝑖” (1919), „𝐼̂𝑛 𝑚𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑒” (1924), „𝐿𝑎 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑎̆𝑛𝑎 𝑎𝑝𝑒𝑙𝑜𝑟” (1933), „𝑃𝑖𝑒𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢” (1919), „𝐿𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑡̧𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖” (1938), „𝐿𝑎𝑢𝑑𝑎̆ 𝑠𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖” (1929) 𝑠̧𝑖 „𝑆𝑝𝑎𝑡̧𝑖𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑜𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐” (1936).

𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫: 𝐋𝐔𝐂𝐈𝐀𝐍 𝐏𝐄𝐑𝐓̧𝐀 s-a născut la 23 noiembrie 1953, în Gâlgău, judeţul Sălaj. Este absolvent al Liceului „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei (1972) şi al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie, secţia româno-spaniolă (1978). A fost profesor de limba română la Valea Barnii (județul Alba) şi la Poienile de sub Munte (județul Maramureş). A profesat 31 de ani ca profesor-educator la Centrul Școlar de Educație Incluzivă din Vișeu de Sus și 22 de ani ca director al Casei de Cultură Vișeu de Sus.

Este membru fondator al grupului umoristic „Ars Amatoria”. A publicat parodii în majoritatea revistelor din ţară. A avut rubrică de parodie în revista „Luceafărul” (1994–2001), în suplimentul cultural „Ziua literară” (2001 –2005) şi în „Oglinda literară” (2007––2009). Actualmente, are rubrică de parodie în revistele: „Familia” (din 1998), „Acolada” (din 2002), „Mişcarea literară” (din 2005), „Euphorion” (2006), „Nord Literar” (2008), „Vatra” (din 2009), „Caiete Silvane” (din 2009), „Discobolul” (2019). A debutat, în anul 1997, cu volumul de parodii „Folclor poetic eminamente nou din Ţara Maramureşului”, apărut la Editura Jurnalul de Sighet, Sighetu Marmaţiei. A publicat zeci de volume de parodii și este prezent în numeroase antologii literare. Redactează revista de satiră şi umor „Colac peste pupăză” (din 2005) şi este preşedintele Cenaclului de Satiră şi Umor „Pupăza” din Vişeu de Sus, Maramureş. A obţinut numeroase premii literare la festivalurile de poezie şi umor. Este membru UER şi membru USR.

La mulți ani binecuvântați și din partea blogului Moara lui Gelu, maestre Lucian Liviu PERȚA!