O undă de speranță peste Prut

                                                         de Gheorghe Pârja

Duminică, 3 noiembrie, dincolo de Prut are loc al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui Republicii Moldova. Dacă în România campania electorală pentru Cotroceni are suficiente exerciții de afurisire politică, naivități, umor involuntar și mai puține proiecte ferme, credibile, dincolo de Prut, președinta Maia Sandu are o misiune grea. Nu-i arde de glume. Deși în primul tur a obținut un procent bun, la referendum rezultatul s-a jucat pe muchie de cuțit. Cele 50,40% procente permit Republicii Moldova să-și adapteze Constituția pentru integrarea în Uniunea Europeană, dar arată că societatea basarabeană este serios fracturată. Sunt proeuropeni, minorități rusofone, dar și mulți români cu mai multe fețe.

Povestea cu Unirea cu România este respinsă pe față, influența propagandei rusești respingând și valorile occidentale. Îmi îngădui să fac o acoladă în timp, când am cunoscut mai aproape spiritul basarabean. De la podurile de flori, la bibliotecile domnului Teodor Ardelean, la crezul unionist al lui Grigore Vieru, ori luciditatea academicianului Nicolae Dabija, au bătut multe vânturi peste Basarabia românească. Am fost acolo spre terminarea războiului de pe Nistru, am ascultat discursul soldatului Lupu, de la statuia lui Ștefan cel Mare, din Chișinău, care aducea vești de pe front la miezul nopții. Și multe întâmplări care s-au convertit într-o carte. Da, ochii Basarabiei mă privesc, dar și eu le văd lacrimile reținute.

La ora actuală, spiritul unionist mai este în sufletul unora dintre noi. Realitatea, însă, este mult mai complicată. Basarabenii de astăzi au alte orizonturi. Mulți au plecat în străinătate pentru o viață mai bună. Apoi nu putem uita cele două secole de influență rusă, care au schimbat componența etnică a populației, dar și cultura dintre Prut și Nistru. Mulți dintre locuitorii acestui teritoriu mai cred că starea lor depinde de Moscova. Am ascultat și eu aceste păreri, dar alegerile sunt hârtia de turnesol pentru a evidenția o stare de fapt. Lipsa oricărei tradiții democratice în imperiul rus și-a pus amprenta pe evoluția socie­tă­ții basarabene. Destrămarea Uniunii Sovietice, ne dăm seama mai clar acum, provoacă nostalgii. Abia alegerea Maiei Sandu a reprezentat un semnal că societatea basarabeană a început să priceapă ce înseamnă desprinderea de fostul stăpân.

Cum scria și confratele Toma Roman, în ultimii ani, Rusia și-a regăsit vocația colonială, Putin urmărind refacerea integrității teritoriale a fostului imperiu. Evenimentele recente din Georgia vin să confirme această tendință. Așa se explică și efortul propagandistic al Rusiei împotriva Republicii Moldova în această campanie electorală. Președinta Maia Sandu a confirmat cu cifre cheltuielile rusești pentru a influența electoratul. De aici, rezultatul pe muchie de cuțit al referendumului proeuropean. Care, alături de posibila realegere a Maiei Sandu, în scrutinul de duminică, ar îngădui păstrarea speranței că drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană s-ar putea împlini. Ea se confruntă în turul doi al prezidențialelor moldovenești cu Alexandr Stoianoglo, din partidul fostului președinte filorus Igor Dodon, care dorește o Moldovă independentă și neutră.

Adică, zice el, nici cu Rusia, nici cu Uniunea Europeană. Dar în lumea contemporană, ne place, nu ne place, autarhia și independența totală nu mai sunt posibile. Vedem și noi pe ulița noastră. Maia Sandu are duminică o misiune dificilă. Comentatorii lucizi afirmă că Rusia va face tot ce îi stă în doctrină ca ea să fie înfrântă. Eu sper în victoria Maiei Sandu! Este o personalitate politică fermă, care crede sincer în valorile democrației. Cu un prilej, președintele Biden a ridicat o sală în picioare pentru a-i acorda Maiei Sandu cuvenitul respect pentru convingerile sale.

Soarta românilor moldoveni din Basarabia depinde și de soarta războiului din Ucraina. Ni se vântură tot mai des varianta că o înfrângere pe front a Ucrainei ar fi urmată imediat de ocuparea militară a Republicii Moldova. Mai ales că în Transnistria sunt trupe ale Moscovei. În acest context, Ucraina este un fel de zid de apărare pentru Moldova. Cei pricepuți în arta și subteranele diplomației susțin că o izbândă a Rusiei în Ucraina ar însemna și o anexare integrală a teritoriului dintre Prut și Nistru, punând o presiune uriașă și asupra României. Nici nu-mi vine să mă gândesc la asemenea variante. Să stai mereu cu frica venită din blestemul cuceritorilor este cea mai neplăcută stare istorică de când a fost luată Basarabia de ruși în 1812.

De ultimă oră am aflat o știre care ne poate îmblânzi emoțiile. Renato Usatîi, care s-a clasat pe locul trei, a declarat că nu susține nici pe Maia Sandu, nici pe fostul procuror general. Dar o minte limpede și știutoare de la Chișinău ne-a sugerat că alegătorii fostului primar de Bălți ar migra spre Maia Sandu. Dar nu uit că schema de atac asupra Republicii Moldova a fost elaborată de serviciile secrete rusești. Deși Usatîi a făcut carieră la Moscova, în ultima vreme a fost amenințat tocmai de acolo de grupuri criminale. Se mai poate schimba omul! El este singurul care poate aduce voturi relevante pentru Maia Sandu. Basarabenilor să le vină mintea de pe urmă a românului și să nu se lase păcăliți de tentative de seducție pro-ruse. Sper!

Mâine, Republica Moldova își alege viitorul, nu doar președintele!