CCR a decis anularea întregului proces electoral pe baza unor informații desprinse din rapoartele înainte CSAT de către serviciile de informații, în care erau semnalate posibile încălcări ale legii de către candidatul Călin Georgescu. Încălcări care trebuiau demonstrate în prealabil în instanțele penale și urmate de condamnările de rigoare mai înainte de a deveni din informații și chiar opiniii, fapte concrete. CCR nu a mai așteptat și a lichidat alegerile bazîndu-se strict pe acuzații, nu și pe verdicte ale instanței. Exact invers decît a decis în 2019 Hotărîrea nr.4, cînd un candidat a fost prins cu încălcări ale legii, dar nu a fost eliminat din cursă pentru că CCR a stipulat în decizie fără echivoc că acuzațiile BEC mai trebuie dovedite și în justiție.
”Curtea constată că procesul electoral privind
alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui
și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației
electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat
de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat
caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit
reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte
au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale
alegerilor democratice”.
Așa scrie, negru pe alb, în motivarea deciziei de
anulare a alegerilor.
”Multiple neregularități și încălcări ale
legislației electorale”, dar niciuna ajunsă măcar la stadiul de anchetă a
parchetului, necum de consfințire de către instanțe.
Hai să vedem cum s-a poziționat CCR într-un alt caz
celebru de încălcare a legislației electorale.
În 2019, Viorel Cataramă a vrut să candideze la
președinția României, dar BEC i-a invalidat candidatura pentru că ”94.170 de
semnături, din totalul de 230.341, prezentate ca aparținând unor persoane
diferite, prezintă elemente de similitudine, care înlătură prezumția simplă de
validitate a acestora. Se consideră că o soluție fundamentată pe o atare
apreciere încalcă în mod flagrant atât dispozițiile exprese ale art.327 și
art.329 din Codul de procedură civilă, cât și pe cele ale art.37 din
Constituția României” se arăta în rezoluția BEC.
Cataramă a contestat la CCR și, ce să vezi? A avut
cîștig de cauză. De ce?
Pentru că, a spus Curtea, niciun organ de anchetă al
statului nu a confirmat poziția BEC.
”Din cuprinsul deciziei nu rezultă dispunerea
niciunei alte măsuri sau efectuarea altor verificări de către BEC ori de către
alte autorități în legătură cu datele consemnate în listele de susținători, de
natură a susține invalidarea semnăturilor respective și a fundamenta
respingerea înregistrării candidaturii pe elemente obiective(…)
13. Curtea mai constată că, din motivarea deciziei
Biroului Electoral Central, nu rezultă că s-ar fi formulat vreo sesizare penală
în legătură cu suspiciunea care a determinat înlăturarea unui număr
semnificativ de semnături, cu consecința respingerii candidaturii.
Or, câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința
semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor
din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea
prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin
constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege.
14. În concluzie, Curtea reține că, potrivit motivării deciziei BEC contestate, înlăturarea susținătorilor candidaturii dlui Viorel Cataramă și, în consecință, neînregistrarea candidaturii acestuia s-au făcut doar pe baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături, care poate fi de natură a crea o suspiciune, dar nu poate proba, în absența altor verificări și elemente obiective, lipsa veridicității semnăturilor.
Constatând, pentru aceste motive, nelegalitatea
Deciziei BEC nr.10/D din 20 septembrie 2019, Curtea urmează să admită
contestația astfel cum a fost formulată. Din cuprinsul deciziei nu rezultă
dispunerea niciunei alte măsuri sau efectuarea altor verificări de către BEC
ori de către alte autorități în legătură cu datele consemnate în listele de
susținători, de natură a susține invalidarea semnăturilor respective și a
fundamenta respingerea înregistrării candidaturii pe elemente obiective.
Pretinsele similitudini între semnături, chiar dacă ar avea un caracter
”evident”, așa cum se consemnează în motivarea deciziei, nu înlătură obligația
de verificare a celorlalte date consemnate în listele de susținători, stabilite
de legiuitor pentru certitudine cu privire la identitatea persoanelor care
figurează pe aceste liste. Ținând seama de termenele scurte aplicabile în
procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj,
într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri
legale” mai arătau judecătorii.
Ce a funcționat în cazul lui Viorel Cataramă, anume
prezumția de nevinovăție pentru fals și uz de fals pînă la pronunțarea
justiției nu a mai funcționat în cazul Călin Georgescu, eliminat – la pachet cu
toți ceilalți!!!! – pe bază de aprecieri și presupuneri.
Autor:
Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa:
INPOLITICS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu