IN MEMORIAM CIPRIAN CHIRVASIU

 

Pentru că, pe 25 ianuarie 2025, CIPRIAN CHIRVASIU, prietenul meu de demult, ar fi împlinit 61 de ani, dar el este în ceruri de aproape 7 ani, dincolo de tristețe, mi-am amintit cum ne citeam textele în camera de camin studențesc pe care am împărțit-o timp de 4 ani frumoși și am scris textul acesta, poemul acesta, pe care i-l dedic, cu drag, în amintire.

Fotografia alb negru în care, probabil râdeam la o glumă bună, este din vremea studenției și acolo vremea, visurile noastre, idealurile și, mai ales încrederea noastră în poezie au rămas intacte. Fotografia de grup este una dintre fotografiile de absolvire, în fața facultății...

Povestea cu poezia, cu grecii și cu zeițele lor

(Lui Ciprian, in amintire)

Povestea cu grecii și cu zeițele lor

s-o lași de-oparte, imi zise,

scoate-o, e fumată, e desuetă.

și aia cu perșii, și aia cu ”cât e ea de frumoasă”,

tai-o, o să vezi că nu e chiar așa.

nu lăsa nici versurile alea cu frumusețea, cu câtecul,

cu florile, cu văzduhul, cu păsările – lucruri vechi,

au fost spuse

și în loc de ”fumul și vaerul bătăliei pierdute

au fost împinse de cineva, din trecut în prezent”

scrie : ”nu-mi pasă de fumul și vaerul bătăliilor trecute”

e mai bine așa, crede-mă,

o să te poți odihni mai usor.

Îmi place, în schimb

când zici ”cântă-mi, zeiță, mânia ce-aprinse călcâiul lui Ahile”

dar, mi se pare că am mai auzit-o cândva

și-n plus, nu e cam textualist?…

Da, i-am spus, ai auzit-o, de la poetul Chirvasiu,

dar am scris-o glumind amândoi

în alte vremuri, mai vrednice,

când, după ploaie, din pielea noastră

ieșeau fuioare de aburi,

…dacă ai apucat vreodată să vezi păscând

cai aburinzi pe imașuri …

Nicolae SCHEIANU