de Gheorghe Pârja
Măi, cum trece vremea, Ioane! Parcă ieri urcai
ulițele de la Chiuiești, spre Școala din Strâmbu, unde te așteptau câțiva copii
cuminți să le dai lumină din generosul tău suflet. Dealurile acelea
încăpățânate erau neiertătoare cu picioarele tale, dar aveau nostalgia unor
câmpii strălucitoare și calme. Ca ulița copilăriei tale din Vultureni. Drumul tău
spre școala unde erai profesor era vegheat de privirea ageră a unui prieten pe
numele lui Grigore Georgiu, filosof și poet, care avea casa părintească pe un
deluț, unde morții se îngroapă în livadă. El mi-a povestit despre tine. După ce
v-ați cunoscut, ați chemat Poezia să vă țină de urât. Grigore atâta mi-a spus:
Ion Mureșan este un poet excepțional!
Știa el ce știa, deoarece venea dintr-un veac adânc
al poeziei. Și m-a lăsat pe mine să mă conving. Criticul fără milă, dar bun la
inimă, Radu Săplăcan, a chemat mai mulți tineri rătăcitori pe câmpiile visării,
la Dej, să ne descoperim unii pe alții. Așa te-am întâlnit, Ioane, și mi-ai
citit o poezie despre niște prieteni, dintr-o moară, care visau să fie
împăiați. Eu ți-am citit o poezie, tot despre prieteni, pe care îi cunoșteam
după zvonul pașilor din munte, când provincia era trecută de târziu, iar mama
avea secolul pe frunte. Am devenit prieteni și frați întru Cuvânt. Ca doi
oameni care nu au frică de viscolele vieții ne-am întins sufletele peste orașe și
sate, peste ape și munți și ne-am întâlnit pe la casele noastre.
Eu veneam la Cluj-Napoca, după ce ai coborât de la
Strâmbu, și ai fericit urbea transilvană cu poezia ta, iar tu, mai ales toamna,
deschideai poarta satului Desești, loc unde ai o livadă cu prieteni. Că nu
mi-aș putea închipui Poezia la Desești fără ființa lirică a lui Ion Mureșan.
Măi, cum trece vremea, Ioane! Parcă ieri ne lustruiam spiritele la Cenaclul
Saeculum, un fenomen literar greu de prins în schemele timpului trecut. Stăteam
sub icoana rigorii: câtă prietenie, atâta exigență! Am fost martor-cititor la
devenirea poetului Ion Mureșan. M-am încumetat să scriu despre el. Cred că este
un poet atât de întrupat în Cuvânt încât nu avem nicio șansă să-l dezlipim de
Cer. Ca un liliac singuratic, care acceptă zborul numai când de la orizont se
prevestește furtuna.
Ion nu a avut liniște nici în ziua nașterii sale (9
ianuarie), când a supt lapte de mamă din cuvintele care-l înfășurau strâns. De
aceea merge drept prin lume, nu are frică de propoziții, care uneori pot fi
viclene, nu păcătuiește în intervale obligatorii și crede că gloria lui este pe
nisipuri. Numai că nu-i cum vrea omul, ci cum vrea Domnul, iar poetul este
slujit de niște zei muntoși, care lucrează numai noaptea. I s-a spus că ar fi
urmașul lui Rimbaud pe pământ. Poate, dar Ion Mureșan a inventat halucinația
realului. Ion face praf și pulbere realitatea. Apoi își face glorie să o
recompună. Să-i dea întruchipare poetică. Spre frumusețea noastră, poetul o
modelează după chipul și asemănarea simțirii lui. Așa l-am surprins pe Ion
dăltuind muntele.
Ori în nopțile senine, când îmi povestea cum dorm
locuitorii basmelor. Cât dorm paznicii Raiului? Când pe toți îi fură somnul,
poetul împarte presimțiri și viziuni grațioase. Atunci vine pasărea măiastră
care se așază pe umărul poetului. Ion o hrănește cu miezul Cuvintelor. Așa a
primit poetul un har unic. Că l-a făcut pe criticul literar Al. Cistelecan să
decreteze: „Ion Mureșan este cel mai important, și cel mai valoros poet român
de la finele veacului trecut și de la începutul celui de acum.”
De pe cealaltă colină aud foșnetul unui text
măgulitor, dar adevărat. Între atâtea generații, promoții, serii de autori, un
poet ca Ion Mureșan se întâmplă într-o literatură, o limbă, o singură dată. Cum
se întâmplă și în poemul lui “Facerea lumii”: “Și a fost seară/ Și a fost
dimineață./ Dar asta a fost demult./ Și o singură dată.” Mai adaug că poetului
Ion Mureșan i s-a decernat Marele Premiu Nichita Stănescu al Serilor de poezie
de la Desești. Vă lămuresc acum de ce ați citit o poveste aniversară.
Astăzi, 9 ianuarie, este ziua de naștere a poetului
Ion Mureșan. Împlinește vârsta de 70 de ani. La mulți ani, cu sănătate, îți
urează întreaga livadă cu prieteni din Maramureș. Astăzi, la ora 19, la Teatrul
Național din Cluj-Napoca va avea loc sărbătorirea distinsului poet. Din partea
revistei Nord Literar vor participa la ceremonie Dana Buzura-Gagniuc și
criticul literar Delia Muntean.
În imagine, poetul Ion Mureșan, în Livada cu
prieteni de la Desești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu