Motto: „O carte este întotdeauna un surâs al veșniciei în fața efemerității, un prilej de bucurie pentru cel care a scris-o, dar și pentru cei care o vor citi...”
Argument,
Genuri nobile, Cristian Gabriel Moraru
Gabriela Dimitriu scrie în această
carte cu titlul Univers literar personal despre cărțile pe care le-a
citit în ultimii ani și pe care le-a recenzat cu ochiul criticului literar, analizând cărțile din punct de vedere
filologic, estetic, social și artistic. Creează astfel „un univers literar
personal” prin afirmațiile sale despre un aspect sau altul al cărților citite,
despre personaje, acțiune, atmosferă sugerată, figuri de stil, afinități
literare etc. Unele analize realizate-n stil călinescian readuc aievea-n fața
cititorului de recenzii(printre care mă aflu și eu) atmosfera specifică a
cărților și viața autorilor și tocmai în aceasta constă originalitatea
interpretării făcute de criticul literar Gabriela Dimitriu.
În recenzia
cu titlul „Satul românesc, dincolo de amintirile perindate-n inimile
noastre”se face analiza detaliată a cărții scrise de Lucian Domșa cu titlul
Aneta. Găsim frumos creionat portretul Anetei,fata pe care tatăl ei o
iubește foarte mult și pe care o ascultă în anumite momente, Aneta îi spune
tatălui să nu bea prea mult la nunta fratelui mai mare iar tatăl o ascultă,
celelalte personaje nu au o mai mare forță de portretizare, totul se învârtește
în jurul Anetei. Lumea satului e zugrăvită prin această familie numeroasă cu
obiceiuri tradiționale din Ardeal. Scrie Gabriela Dimitriu:
-„Aneta s-a
născut în mintea scriitorului pentru acele persoane care au păstrat în suflete
amintirile sacre ale bunicilor și străbunicilor. Satul nu are un nume oficial
și poate fi considerat un loc anonim încărcat de măreție și grandoare,
asemănător multor alte sate din Ardeal”.
În atenția
Gabrielei Dimitriu stă scriitorul Teodor
Dume cu volumele de poezii Ferestre spre marginea lumii și Moartea din vis.
„Descoperim
în poezia dumnealui sclipirile omului împăcat cu destinul și inevitabilul”. Se
citează:
„Fericirea
mea e o fereastră prin care/ privesc cerul/ și din când în când/ poteca ce
duce/ înspre marginea lumii/ totul este asemeni cerului/ care mă împiedică să
văd dincolo”. Cerul semnifică simbolul Divinității, al sacralității, al
universului care nu poate fi atins decât în imaginația sa și doar cu ajutorul
ochiului nevăzut al lui Dumnezeu.
Pentru
poetul Teodor Dume „ Lacrima este unitatea de măsură a iubirii, îi oferă iluzia
unei perspective/ fie și îndepărtate/ pentru a salva/ ce a mai rămas... din
dragostea care îi lumina pașii iar poetul e de acord că „undeva la capăt de zi
se moare” iar el va trebui să se obișnuiască să trăiască cu sine însuși. Lumina
e considerată de poet un element simbolic – singura sosie a lui Dumnezeu.
Astfel lumina, umbra, lacrima, cerul, luna, soarele și natura îi oferă poetului
Teodor Dume un liant care-l apropie de Dumnezeu.
Analize
deosebite găsim la scrierile Cuierul cu păcate Mahala 2 de Radu Marini,
Există îngeri fără aripi, dincolo de noi de Rusti Adriana Holtei, Scriitorul și
Tasta Erotismului de Ana Văcărașu, Inimă de lumină de Aurelius Belei și...
multe alte scrieri.
O atenție
deosebită o primește scriitorul Ionuț Caragea cu scrierile Căutătorul
deamintiri, Poezia lui Ionuț Caragea – Umbra care-l însoțește în fiecare clipă
a vieții sale și Trilogia veșniciei: Ceasornicul fără mâini, Locuiesc în casa
cu ferestre închise, Flori din părul veșniciei. Se amintește că volumul Fântâna
care-și beasingură apa conține poeme, citate, aforisme și este a șaizecea carte publicată de acest prolific scriitor care
onorează literatura română și peste hotare în Franța iar universul său poetic
cuprinde reflecții esențiale, încercând să descopere barierele inimii și ale
sufletului omenesc cuprins de incertitudine, singurătate, de iubire și patimă.
În Ceasornicul
fără mâini Ionuț Caragea definește toate sentimentele sale de la venirea
omului în această lume, făcându-și o radiografie a sinelui
cu o multitudine de sentimente.
Felicităm pe
autoarea recenziilor antologate și-i dorim spor în toate atitudinile
scriitoricești și inspirație pozitivă la scriere.
Prin aceste
scrieri a cuprins un strop din eternitatea prezentului.
OLIMPIA
MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, MM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu