Jocurile politice, între balet și trucuri de magicieni

Politica internațională a devenit un spectacol sofisticat de iluzionism și dramă, un amestec de pași de balet strategic și trucuri create cu mâinile la vedere, în timp ce adevăratul miraj se petrece în culise.

Nimic nu este ceea ce pare la prima vedere, de aceea nu trebuie niciodată să reacționăm sub influența falselor impresii. Politica nu este despre impuls și nu se bazează pe instinct nici pe emoțiile pe care le creează, ci pe o tactică inteligentă, gândită, și bine calculată, pas cu pas.

Lumea de astăzi este prinsă între două mari forțe ideologice care se luptă pentru rolul principal în viitorul omenirii: progresismul globalist, promovat de elitele oligarhiei mondiale, care visează la un guvern unic mondial, și suveranismul naționalist, care se opune categoric și luptă eroic împotriva acestui val al uniformizării.

Sistemul Noii Ordini Mondiale nu mai este un concept abstract, ci o realitate tot mai evidentă, impusă treptat prin mecanisme economice, crize fabricate și propagandă ideologică. Corporațiile transnaționale, instituțiile financiare globale și organizațiile suprastatale dictează direcția economică și socială a lumii, slăbind suveranitatea statelor și aducând guvernele naționale într-o poziție de subordonare.

Această tendință este vizibilă și în politicile din Uniunea Europeană, unde statele membre pierd tot mai mult controlul asupra deciziilor proprii în favoarea unor structuri birocratice, aflate sub influența marilor puteri financiare. Totul se desfășoară sub pretextul "binelui comun", dar în realitate asistăm la o enclavizare a lumii și la o dependență forțată de marile instituții globale, aceasta fiind calea spre scopul lor final: guvernarea totală.

Acum, când realitatea pare din ce în ce mai incertă, e absolut firesc să ne fie frică pentru viitorul nostru și să ne punem întrebări.Va reuși oare oligarhia mondială să impună Noua Ordine Mondială pentru a avea  în final un singur guvern mondial?

Aceasta întrebare  atinge o temă complexă și controversată, care depinde de multiple variabile geopolitice, economice și sociale. Mulți oameni își pun aceleași întrebări pe marginea acestui  subiect  atât de sensibil și de controversat fără a găsi răspunsuri clare.

Lumea de azi nu încurajează dezbaterea liberă pe astfel de teme, se simte frica oamenilor pentru că există o presiune socială iar acest lucru în sine este un semnal de alarmă. Libertatea de gândire și de exprimare este esențială, iar faptul că astfel de întrebări sunt uneori privite cu scepticism sau cenzurate arată că există o luptă pentru controlul narativelor.

Lumea nu este alb-negru, iar adevărul nu este întotdeauna ușor de găsit, dar faptul că îți pui aceste întrebări este un semn de luciditate. Cel mai important este să îți păstrezi discernământul, să analizezi informațiile din mai multe surse și să îți urmezi propriul raționament. Propun  să căutăm câteva răspunsuri analizând diferite perspective.

Există niște tendințe foarte clare care indică o  mare dorință de centralizare a puterii la nivel global. Observăm consolidarea instituțiilor supranaționale (ONU, UE, FMI, OMS, Forumul Economic Mondial) care încearcă tot mai mult și chiar reușesc să impună politici globale peste suveranitatea națională.Controlul economic și financiar prin digitalizarea banilor ia o mare amploare, se urmărește eliminarea numerarului și implementarea unei monede digitale globale controlate de bănci centrale.

O altă tendință globalistă este uniformizarea culturală și ideologică cu ajutorul mass-mediei, a tehnologiei și prin educație, pentru a înlesni acceptarea mai facilă a unui model unic de guvernare.

Însă, această tranziție nu este lipsită de opoziție pentru că statele naționaliste și suveraniste precum Ungaria și Polonia contestă aprig aceste tendințe iar în alte țări apare rezistenta populației prin mișcările conservatoare. Rivalitatea dintre marile puteri SUA, Rusia și China face dificilă instaurarea unui guvern unic, deoarece fiecare își urmărește propriile interese geopolitice.Oricât de influențate ar fi masele de rețeaua soroşistă bine infiltrată în interior, ideea  impunerii unui guvern unic global întâmpină o opoziție puternică,în rândul popoarelor cu tradiții vechi care au culturi și identități naționale bine definite.

România este o dansatoare de mâna a doua carejoacă un rol secundar în acest spectacol fiind prinsă între interesele geopolitice ale marilor puteri și rețeaua soroşistă bine infiltrată în interior. Deși se declară un partener strategic al SUA și al Uniunii Europene, realitatea arată că deciziile esențiale sunt influențate din afara granițelor. Resursele României, fie ele energetice, agricole sau umane, sunt exploatate sub un control străin, în timp ce politicile interne sunt dictate de directive venite de la Bruxelles sau Washington.

De partea cealaltă, Rusia nu și-a abandonat interesele în regiune și mizează pe fragilitățile statelor din estul Europei pentru a-și extinde influența. Astfel, România se află prinsă între două forțe care joacă un balet diplomatic la nivel mondial, fiecare urmărindu-și propriile interese, fără a oferi soluții reale pentru dezvoltarea suverană a statelor.

Războiul din Ucraina este mai mult decât un conflict regional. Este o piesă strategică în marele joc geopolitic, care ar putea duce la o nouă redesenare a hărților lumii. În funcție de rezultatul final al negocierilor, granițele unor state ar putea fi reconfigurate, scenariile intereselor economice schimbate și sferele de influență regândite.

Pentru SUA, acest conflict este un mijloc de a slăbi Rusia și de a-și menține dominația globală. Pentru Rusia, Ucraina este un punct esențial pentru securitatea sa și un test de rezistență împotriva expansiunii NATO. În acest joc de putere, Ucraina este doar un pion plătit pe tabla de șaha marilor forțe globale, în timp ce U.E. este un partener interesat economic iar cetățenii săi plătesc prețul deciziilor luate de Ursula.

Politica globală funcționează exact ca un spectacol de magie. Liderii lumii afișează un discurs clar, declară obiective precise și promit soluții. Dar, în realitate, cele mai importante decizii sunt luate deja în spatele cortinei.Totul este un balet bine regizat, unde fiecare mișcare este calculată în amănunt pentru a menține iluzia că puterea se află în mâinile popoarelor.

Adevărata surprize dată însă de un joker care răsare de nicăieri atunci când se părea că toate cărțile sunt deja aranjate, că deciziile au fost luate iar noi nu suntem altceva decât spectatorii unui spectacol prestabilit. Dar marii jucători dețin mereu controlul și câștigă prin tactică.

Ĩn contextul actual ne putem aștepta la multe surprize și la o mulțime de jokeri pentru că, rețeaua oligarhiei soroşiste, UE și mișcarea progresistă doresc continuarea războiului. USA și Rusia negociază pacea la masa tratativelor fără Ucraina care aparent vrea sa continue războiul dar întreaga realitate este bine ascunsă.

Din cauza diversității intereselor și a conflictelor existente în diferite locuri ale lumii deși globalizarea avansează, este puțin probabil ca in viitorul apropiat, lumea să fie condusă de un singur guvern global, pe termen lung, însă, tehnologia avansată ar putea facilita un astfel de sistem prin inteligența artificială, supravegherea digitală și controlul resurselor.

Deși nu ne-am mai confruntat cu o astfel de amenințare în trecut,  totuși, istoria arată că orice încercare de centralizare absolută a puterii a dus la revolte și dezechilibre. Prin urmare, o guvernare mondială totală ar întâmpina obstacole majore.

Tot ceea ce ne rămâne de făcut este să privim cu atențiela trucurile magicienilor, nu doar la mișcările de balet vizibile, ci mai ales la jocul din spatele scenei, acolo unde, adevărata putere este negociată și exercitată.

 

Mihaela CD