Patriotismul, o datorie!

Într-o lume aflată  tot mai mult sub presiunea globalizării, păstrarea identității naționale este un act de rezistență și o datorie a fiecărui popor. Națiunile lumii sunt supuse fără voia lor unui proces de uniformizare treptată, în care valorile tradiționale sunt adesea marginalizate, iar cultura autentică riscă să fie înlocuită de un amalgam deșănțat și  lipsit de rădăcini. În acest context, patriotismul nu  mai reprezintă doar o emoție, ci o îndatorire absolut necesară, o atitudine morală și activă de apărare a identității culturale, economice și sociale.

Trezirea sentimentului de patriotism nu se face automat prin dobândirea unei cetățenii  și nici peste noapte. Educația joacă un rol esențial în acest proces, oferindu-le tinerilor cunoștințele necesare pentru a înțelege sacrificiile înaintașilor și pentru a prețui cu adevărat valorile naționale. Fiecare generație are responsabilitatea de a-și cunoaște trecutul și de a-l transmite mai departe urmașilor. O societate care își neglijează istoria devine vulnerabilă în fața manipulărilor de tot felul și își pierde treptat suveranitatea. Studierea marilor momente istorice, a personalităților care au luptat pentru independență și a tradițiilor autentice contribuie la formarea unui sentiment de apartenență și mândrie națională. De asemenea cunoașterea geografiei patriei reprezintă un pilon important în înțelegerea istoriei și aprecierea patrimoniului național. De aceea, acum mai mult ca niciodată, trebuie să conștientizăm toți cetățenii de importanța și rolul educației în formarea noilor generații și mai ales de necesitatea cunoașterii istoriei și geografiei țării noastre.

Forțe oculte nevăzute care sunt infiltrate la nivelul cel mai înalt al organizațiilor internaționale încearcă din răsputeri să destabilizeze filonul patriotic al fiecărei națiuni, încurcându-le rădăcinile, denominalizând și desființând identitar seminția moralei creștine prin curente turbulente de tip woke, trans umanism și identitate de gen.

Îmbrăcați în haina modernismului și a trendurilor cool ale globalizării, tinerii pot fi atrași ușor în capcana elitelor oligarhice care nu-și doresc o populație educată ci una obedientă și uniformizată. Întrucât aceste ideologii globaliste ascunse sub umbrela viu colorată a democrației împinsă la extrem, au început cu câteva decenii în urmă, observăm o mai mare influență în rândul țărilor vestice așa-zis’’civilizate și  dezvoltate’’ unde putem sesiza că ’’s-au dezvoltat’’ și în acest sens. Cei care locuiesc în vest știu despre ce vorbim aici: ideologii şi curente de tip nou care propovăduiesc decadență, vulgarism, consum de droguri, imoralitate, satanismșio lipsă totală a valorilor.

Constatăm că astfel, în absența valorilor și a tradițiilor reale, se instalează o impostură a non-valorilor creată dezordonat, fără nicio logică sau sens, dar care se pretinde plină de originalitate, sfidând bunul simț, bunul gust și orice ar avea legătură cu valorile normale sau tradiționale.

Pentru o comunitate needucată sau incultă prin esență nu prea contează aceste lucruri și pot trece neobservate, dar pentru un popor care are înțelepciunea si integritatea morală inserate în ADN-ul său, aceste lucruri sunt greu de acceptat.

Tradițiile sunt expresia autentică a sufletului unei națiuni. Fie că vorbim despre folclor, port popular, gastronomie, religie sau obiceiuri străvechi, acestea sunt elemente esențiale care definesc identitatea unui popor. În fața globalizării, există riscul ca aceste tradiții să fie uitate sau înlocuite de practici importate din alte culturi, fără o legătură reală cu specificul național. De aceea devine o necesitate primordială, păstrarea și promovarea tradițiilor noastre, fiind esențial ca părinții, educatorii și comunitățile să încurajeze cultivarea acestor valori prin educație și prin implicarea activă în evenimente culturale și sărbători tradiționale.

Pentru românii care sunt plecați departe de țară, păstrarea datinilor, obiceiurilor și tradițiilor reprezintă echivalentul identității lor. Oriunde s-ar afla în lume, românii se adună în comunități și formează mici Românii. Chiar și la distanță de țară ei se gândesc la binele României și al românilor rămași acasă, sprijinindu-i economic.

Un aspect fundamental al patriotismului este susținerea economiei naționale unde sprijinirea producătorilor români conduce implicit la  suveranitatea și independența economică a țării.

Într-o Românie dominată de corporații multinaționale, cetățenii trebuie să conștientizeze că alegând produse fabricate în țara lor,au puterea de a susține firmele autohtone, ceea ce contribuie la dezvoltarea economiei locale și la menținerea locurilor de muncă. În plus, promovarea agriculturii și industriei naționale reduce dependența de importuri și întărește stabilitatea economică a țării.

Fiind invadați de produse alimentare și de uz general din import, noi am devenit din producători, consumatori, practic o super piață de desfacere pentru alte țări. În România europeană de azi încurajarea și sprijinirea producătorilor locali a devenit  un adevărat  act de rezistență economică.

Rezistența împotriva mondializării forțate și a uniformizării culturale presupune asumarea responsabilității de a păstra tradițiile, de a cunoaște și respecta istoria, de a sprijini economia națională și de a lupta pentru suveranitatea statului.

Fiecare dintre noi are un rol în această luptă, iar unitatea națională este cea mai puternică armă împotriva dezrădăcinării și a pierderii identității. Este momentul să ne reafirmăm valorile și să ne asigurăm că viitoarele generații vor moșteni o țară puternică, mândră și independentă.

Să ținem minte că patriotismul nu este doar o declarație de iubire pentru țară, ci un angajament concret pentru binele și viitorul ei.

Mihaela CD