Pe bună dreptate, opinia publică dezbate tragedia de la Praid, în urma căreia România ar putea să piardă în totalitate cea mai spectaculoasă salină pe care o avem. Și este doar începutul catastrofei. O catastrofă care, așa cum am precizat și în titlu, le vine mănușă trădătorilor de țară. Adică celor care plănuiesc, de mai mult timp, să înstrăineze toate zăcămintele de sare din România.
De ani de zile se știe, iar autoritățile au fost
atenționate că, în salina de la Praid, se poate produce o catastrofă. În mod
straniu, autoritățile, deși au fost avertizate de specialiști, nu au mișcat un
deget pentru a preveni inundațiile, care astăzi au făcut praf un etaj al
salinei și, probabil, vor face praf și celălalt etaj, punând punct definitiv
uneia dintre cele mai spectaculoase atracții turistice pe care România le-a pus
la dispoziția cetățenilor acestei țări și vizitatorilor din străinătate.
Acesta este însă doar începutul catastrofei. Pentru
că evacuarea, prin deversare, a unei cantități uriașe de apă sărată – milioane
și milioane de metri cubi – va pune, cu certitudine, într-un pericol grav, în
bună măsură mortal, terenurile agricole, care, la rândul lor, vor fi inundate,
apa freatică, precum și flora și fauna din râurile care vor fi astfel
infestate. Într-un areal probabil destul de vast, oamenii nu vor mai putea
locui, întrucât nu vor mai avea apă potabilă și nici nu vor mai putea cultiva
legume sau crește animale.
Nici anul trecut, când primele semnale legate de
inundațiile la care salina Praid este expusă au fost trase, toate autoritățile
plătite din bani publici, pe care nu mai are rost să le înșirăm, au rămas
impasibile, deși specialiștii au documentat ceea ce se întâmplă și au
prognozat, cu mare precizie, ce urmează. Guvernul României nu a schițat niciun
gest pentru a solicita, încă din anii anteriori, un sprijin consistent
financiar din partea Uniunii Europene, sprijin care s-a produs în cazul altor
state.
Chiar acum, în plină calamitate, am lichidat fondul
de rezervă al statului pentru a acorda o susținere Ucrainei și, întrucât o
facem cu întârziere, mai plătim și penalizări. Dar guvernul a fost incapabil să
aprovizioneze cu apă, cu alimente, cu medicamente, cu strictul necesar
populația calamitată din zonă.
Am publicat, în trecut, două dezvăluiri care nu au
fost luate în seamă, vizând manevrele ascunse care se fac la nivel
guvernamental pentru ca întreaga industrie a sării din România, desfășurată
prin intermediul Salrom, să fie înstrăinată în beneficiul unei companii
austriece. Prețul înstrăinării, acum, după dezastrul produs la Praid, scade
spectaculos. Zăcămintele de sare din România – e bine să se știe de către toată
lumea – sunt cele mai valoroase din Europa și unele dintre cele mai valoroase
din lume. Există zăcăminte de sare cu o vechime de milioane de ani, cu o
puritate de 98%, încă nemaiîntâlnită nicăieri pe planetă. În plus, după cum se
știe, sarea produsă este utilizată în diverse procese chimice, inclusiv la
întreținerea, pe timp de iarnă, a căilor rutiere.
Dacă austriecii vor prelua Salrom, va trebui să
cumpărăm sarea – inclusiv sarea pentru bucate – de la aceștia, la prețuri mult
mai mari. Dar obiectivul vizat nu este doar sarea.
Imaginați-vă grozăvia! Austria, care nu dispune de
un metru cub de gaz sau de vreun baril de petrol în subsolul ei, a devenit,
după ce a preluat Petrom-ul prin OMV, unul dintre marii producători europeni de
petrol și gaze naturale. În ceea ce privește gazele naturale, se știe că ele
pot fi valorificate mult mai bine în măsura în care sunt stocate pe parcursul
verii, când cererea scade, și vândute la un preț mai mare pe parcursul
sezonului rece. Cele mai adecvate mijloace pentru stocarea cantităților uriașe
de gaze naturale sunt minele de sare dezafectate.
Așa că Viena, atunci când a decis o întreagă
strategie pentru preluarea Salrom, a avut în vedere și acest obiectiv, pe care
autoritățile din România au fost incapabile să îl vizeze până în prezent.
Autor:
Sorin Rosca
Stanescu


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu