Gabriel Liiceanu, despre noi. ”Câteva decenii de sărăcie ne-au topit orice urmă de virtute. Vorba nu știu cui: un sac gol nu poate sta în picioare”. Așa e, maestre! Dar la final, și sacul plin e la fel de lipsit de virtute. Noi evoluții din viața socială a țărișoarei noastre o demonstrează pe deplin.
Tanti Lenuța, perfect coafată și machiată, la
ieșirea din închisoare, ne spune că ea se simte reabilitată, chiar dacă a fost
judecată ilegal. Ceva mai târziu, reabilitata spune așa, departe de poarta
Târgșorului: „Nici dacă aș fi avut ce le spune procurorilor, n-aș fi făcut-o
niciodată. Există onoare pe lumea asta”. Corect. Onoare între… cine? Apropo,
anul trecut, ANAF recunoștea că a recuperat, atenție, 1% din prejudiciul de 9
milioane de lei din dosarul Gala Bute! Unu la sută, pe românește! Dar să luăm
un alt caz. Șeful Hidroelectrica se numește Karoly Borbely și dacă nu se
retrage, România poate pierde 16 milioane euro din PNRR. România, Statul nu-l
demite, iar el, „umanist”, se oferă să-și diminueze salariul cu 20%. Câtă
noblețe… Altul de gen este Mariusică, director general al RA-APPS, cea cu
Domeniile Statului, despre care vicepremierul Atanasiu zicea la tv că i se
pregătește pentru anul acesta o indemnizație de 900.000 de euro. Au dres-o
iute, au zis că suma există, doar că e cu tot cu Consiliul de Administrație.
Regia aceasta închiriază sau dăruiește clădirile Statului în folosire sau în
chirie.
A reapărut pe scenă, dacă-i putem zice așa, un
personaj ce ar fi fost decent să mai tacă un an-doi. Eurodeputatul Rareș Bogdan
o amenință pe Ursula von der Leyen să nu se atingă de fondurile APIA ale
agricultorilor, că „viitorul poate fi diferit, mare atenție!” Rareș, cel care a
reușit performanța de a înmâna toate voturile diasporei lui Georgescu și AUR,
din cauza prestanței sale mirifice ca „ambasador” pentru diaspora.
Între timp, Ursula de mai sus a prezentat un plan de
buget european incredibil de ambițios, huiduit pe la colțuri, cu o sumă de 2
trilioane între 2028-2034. Cu jaloane clare, inclusiv obligația respectării
Statului de drept dacă vrei banii, cu aluzii clare la Ungaria, România și alții
care se sustrag. Europa va avea inclusiv un mecanism de criză de 400 miliarde
euro, pentru situații de urgență, de la pandemii la dezastre sau războaie.
Altfel spus, Ursula a făcut cinci sertare în bugetul Europei: unul de
agricultură cu 300 miliarde euro. Unul de coeziune pentru dezvoltare, prioritar
pentru noi, pentru Est, cei cu buda-n curte și drumuri de pământ. Unul de
competitivitate, de 400 miliarde euro, pentru cercetare, inovare, digitalizare,
industrii strategice. Unul pentru solidaritate externă și extinderea Uniunii,
de 200 miliarde, bani care, da, pleacă acum în Ucraina. Un buzunar pentru apărare
și securitate, cu fonduri pentru migrație, pentru industrie spațială și
apărare, pentru mobilitate militară- investiții în modernizarea infrastructurii
de transport de folosit atât militar cât și civil. Să recunoaștem, o viziune
clară, realistă, asupra viitorului Europei. Ei, la așa ceva se trezește Rareș
să iasă să amenințe, să protesteze. La o viziune de salvare a Europei cea
inocentă, cu muzee și castele. La o „trezire în conștiință”, na, că s-a folosit
mult butada asta, la propriu și la mișto. Ce face Ungaria? Scandal, acuză
Ucraina de moartea unui cetățean maghiar recrutat în război. Da, Ucraina are
cetățeni de naționalitate română, maghiară, poloneză etc. Așa cum avem și noi.
Da, va fi opoziție la reformarea Europei în putere economică și militară, așa
cum e acum opoziție la noi, la reforma Statului, deși un scenariu de groază, în
afara sprijinului european, vorbește despre Euro la 6 lei și 30% șomaj.
Faliment, adică.
Și e normal să fie opoziție, că n-avem cum să
aplicăm dictonul lui Stalin: Cum să facem tot poporul fericit? Simplu, îi
omorâm pe toți cei supărați și nemulțumiți. Revenind la noi acasă, închidem
cercul, citând din același Gabriel Liiceanu: „Îmi iubesc țara ca pe un revers
al ei, o iubesc pentru ce-ar fi putut fi, pentru utopia ei, pentru ce nu va fi
niciodată. De-aici, disperarea de a fi român!”
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu