„Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr”

 

“Un tânăr diavol: - Cum ai trimis în iad atâtea suflete? Bătrânul diavol: - Prin frică! Cel tânăr: - Bravo! De ce le era frică? Război? Foamete? Bătrânul: - Nu...De o boală! Cel tânăr: - Nu s-au îmbolnăvit? Nu erau pe moarte? Nu a existat niciun leac? Bătrânul: -... s-au îmbolnăvit. Au murit. Exista un leac... Cel tânăr: - Nu înțeleg... Bătrânul: - Au crezut din greșeală că singurul lucru pe care trebuie să-l păstreze cu tot prețul este VIAȚA!!! Nu s-au îmbrățișat....Nu s-au salutat...S-au îndepărtat unul de celălalt! Au renunțat la toate contactele umane...La tot ce este uman! Au rămas fără bani. Și-au pierdut locul de muncă. Dar au ales să se teamă pentru viața lor chiar dacă nu mai aveau nici măcar pâine. Au crezut tot ce-au auzit, au citit ziare și au crezut orbește tot ce au citit. Au renunțat la libertate. Nu au mai plecat de acasă. Nu au mers nicăieri. Nu și-au vizitat rude și prieteni. Lumea s-a transformat într-un mare lagăr de concentrare, cu prizonieri voluntari. Au acceptat totul!!! Doar pentru a supraviețui unei alte zile mizerabile... Nu au trăit, au murit în fiecare zi! A fost ușor să le iau sufletele mizerabile... " C. S. Lewis - „Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr” - carte scrisă în 1941.