Este ziua lui Romică Breban. In general, am o problema cu diminutivarea numelor de oameni mari. Nu e si cazul lui. In ciuda alurii sale de haiduc, de ostean in oaste voievodala, de Baba Novac...
Mi-a fost dat sa-l cunosc pe cand expertizele lui criminalistice imi erau de mare folos. Cand ...constatarile tehnico-criminalistice valorau mai mult decat expertizele digitale de azi. Si nu va inchipuiti ca eram oarece procuror criminalist. ,,Ai mei" furau gaini, roti de Dacie, biciclete... Gainile erau imediat mancate cu pene cu tot, iar pe cele cauciucuri stiau si ,,ai mei" ca nu raman amprente..
Urmele papilare se identificau cu rigla si compasul. Si cu ....banalul microscop.
Niciodata, insa, nu s-a intamplat sa dau gres. Am stiut mereu ca ma pot baza ,,suta la suta" pe expertiza lor. Era tagma profesionistilor: Breban Romica, Gelu Brodaci, Petru Oradeanu...
Pe atunci, mi se parea un contrast intre alura sa impozanta, gradul de (pe atunci) maior si diminutivul din numele sau. Pe atunci, nu stiam ca maiorul Breban era secondat de ...artistul Breban. Ca profesionistul dur Breban era un suflet sensibil. Sculptor, pictor si muzician.
Important era ca, datorita lui si echipei lui, nu am dat niciodata gres.
Nu stiu cu ce grad s-a pensionat, asa ca ii spun, acum, simplu: multumesc, Romică!
Si, desigur: LA MULTI ANI!
Emil COSTIN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu