„Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști”, o carte despre demnitatea culturii și vocația morală a cuvântului, volumul I și II

 

Studiul de față își propune să analizeze volumul „Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști”, apărut la Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, subliniind structura, tematica și valoarea sa cultural-documentară. Lucrarea se înscrie în tradiția eseisticii și publicisticii morale, ilustrând relația dintre literatură, presă și conștiința civică a intelectualului român contemporan.

Volumul „Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști” reprezintă o amplă frescă a spiritualității românești actuale, o incursiune în biografiile și convingerile morale ale celor care, prin scris, configurează o geografie a conștiinței culturale românești. Lucrarea își propune nu doar recuperarea unor figuri reprezentative din domeniul literar și jurnalistic, ci și consolidarea unei identități etice a intelectualului într-o epocă dominată de confuzie axiologică.

De la primele pagini, autorul anunță intenția de a reconstitui, prin succesiunea portretelor și medalioanelor, un adevărat atlas al vocației culturale românești, în care scriitorul și ziaristul sunt priviți ca actanți ai unui destin comun: acela al slujirii adevărului.

Cartea este alcătuită din peste șaizeci de capitole, fiecare dedicat unei personalități literare, jurnalistice sau culturale. Titlurile – „Janet Nică – între jurnalism și epigramă”, „Cassian Maria Spiridon a cucerit Poezia în detrimentul tehnicii”, „Mihaela CD – ambasadoarea culturii române în Canada” etc. – indică o formulă binară specifică: tensiunea creatoare dintre profesie și vocație, dintre activitatea pragmatică și dimensiunea artistică a spiritului.

Din punct de vedere tipologic, se disting trei secțiuni: Portrete de scriitori-jurnaliști (Lazăr Lădariu, Menuț Maximinian, Gelu Dragoș, Mihai Sălcuțan);Medalioane de creație și moralitate intelectuală (Florea Firan, Titina Nica Țene,Adrian Mitroi); Eseuri de sinteză despre spiritualitatea contemporană (Ion Nălbitoru, Ilie Serediuc, Varujan Vosganian, George Roca).

Această structură conferă volumului coerență și dinamică, îmbinând elementul biografic cu evaluarea critică, într-o narațiune a fidelității față de valorile perene: adevăr, cultură, credință și identitate națională.

O constantă a lucrării este tratarea jurnalismului ca act moral, nu doar informativ. Autorul subliniază prin fiecare portret rolul presei culturale în formarea conștiinței publice, în spiritul tradiției inaugurate de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Stelian Popescu. În analiza personalităților contemporane, se insistă asupra faptului că adevăratul ziarist nu se limitează la relatarea faptelor, ci devine un mediator al spiritului public, un formator de mentalități.

Această perspectivă revalorizează profesia jurnalistică, restituindu-i aura etică pierdută în discursul mediatic actual. În acest sens, lucrarea se aliniază concepției lui Al.Florin Țene, potrivit căreia „scriitorul și ziaristul sunt doi martori ai aceleiași realități, unul prin emoție, celălalt prin luciditate”¹.

Dincolo de dimensiunea documentară, volumul are și o componentă estetică pronunțată. Autorul realizează incursiuni în poezia și proza contemporană, prezentându-i pe Raveca Vlașin, Lucia Bibarț, LuciaElena Locusteanu, Liliana Moldovan, Rodica Fercana, Cristina Nălbitoru ș.a. Analiza acestor creații relevă o viziune umanistă, în care poezia devine formă de terapie spirituală, iar literatura – expresie a echilibrului interior.

Prin echilibrul dintre lirism și observație critică, volumul oferă o imagine pluralistă a literaturii române post-2000, incluzând și autori din diaspora (Mihaela CD, George Roca), fapt ce îi sporește valoarea de document cultural transnațional.

Titlul lucrării – Pagini de conștiință – trimite la o metaforă etică: fiecare portret devine o „pagină” scrisă nu doar cu informație, ci cu spirit, o mărturie a responsabilității intelectuale. Într-o epocă a relativismului, autorul oferă cititorului repere morale și modele de conduită, demonstrând că actul scrisului poate rămâne o formă de slujire a adevărului.

Această dimensiune morală este consolidată de postfața semnată de Al. Florin Țene, care conturează portretul autorului ca promotor al culturii române și subliniază importanța recuperării memoriei literare contemporane².

Prin densitatea informației, prin stilul echilibrat și prin orientarea axiologică, volumul Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști se înscrie în seria lucrărilor de restaurare morală și spirituală a scrisului românesc. Cartea nu este doar o culegere de articole, ci o sinteză identitară, o pledoarie pentru permanența valorilor culturale și pentru responsabilitatea civică a intelectualului.

Într-o vreme în care jurnalismul este adesea devalorizat, autorul demonstrează că adevărata publicistică se întemeiază pe conștiință, nu pe conjunctură, și că scriitorul autentic continuă să fie – în sensul tradițional al cuvântului – un model de demnitate și credință în Cuvânt.

– de Nistor Tănăsescu

Note

1.     Al. Florin Țene, Cuvântul – între lumină și conștiință, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2022, p. 15.

2.     Al. Florin Țene, Postfață la volumul Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2025, p. 164.

Bibliografie selectivă

Țene, Al. Florin, Cuvântul – între lumină și conștiință, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2022.

Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2025.

Popescu, Stelian, Articole și cuvântări, București, Editura Universul, 1938.

Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Minerva, 1971.

Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2008.

                                                                                 ***

A apărut și volumul 2 din seria de volume intitulate Pagini de Conștiință: Ziariști și scriitori de Al.Florin Țene ce se constituie într-o amplă și adevărată Istorie a literaturii române contemporane.

---

• CUPRINS
• Cuvântul autorului, pg.3
• ION ISTRATE – Publicist, editor și promotor cultural al spiritului botoșănean, pg.5
• IOAN MITITEAN – Cronicarul Năsăudului, pg. 8
• MACEDON TOFENI – artistul total al spiritului someșean, pg. 12
• ADRIAN MITROI – între rațiunea științifică și lirismul umanist, pg. 16
• ZENOVIA ZAMFIR – Prozatoare a memoriei culturale și a filonului spiritual vâlcean, pg. 19
• CONSTANTIN (VALER) NECULA implicat în pastorală, cateheză și în comunicare publică, pg. 22
• MARIA SÂNGEREAN-SIBIOARA – între vocația educației și arderea din cuvânt, pg. 25
• ELENA BOSTAN-DELAVICOV – între rigoare intelectuală și vibrație lirică, pg. 29
• NICOLAE TURTUREANU:  între cuvântul vorbit și cel scris, pg. 31
• HORIA ZILIERU – Poetul transcendenței interioare și al limbajului orfic, pg. 36
• EUGEN-PAUL POPA în fața unei mărturisiri simbolice, pg. 38
• PETRONEL VIZITIU și umorul moldovean, pg. 41
• VICTOR FELEA – amintire din spațiul literar clujean, pg. 44
• ARPÁD TOTH și literatura sa postmodernă, pg. 47
• CONSTANTIN ZĂRNESCU – între mit, idee și spirit brâncușiologic, pg.48
• FLORICA MUNTEANU-CUC – Poezia ca formă a credinței și a dăruirii, pg. 52
• COSTACHE NĂSTASE și poezia confesivă, pg. 55
• MIHAI CĂLUGĂRIȚOIU – Istoricul memoriei locale și arhitectul conștiinței comunitare, pg.59
• RĂZVAN DUCAN – între etosul ardelean și poezia ca religie a limbii, pg. 62
• IONUȚ CALOTĂ – portret de autor. Un poet al experimentului liric și al universalității cuvântului, pg. 66
• AUGUSTIN BUZURA – anatomia tăcerii și drama conștiinței. Eseu despre condiția umană în proza postbelică, pg. 70
• IULIAN BOLDEA dascăl, poet și eseis, pg.t 73
• DANIELA TOMA – medalion literar-academic, pg. 76
• MUGUREL PUȘCAȘ (pseudonim Dan Rusanu) – între Poezie și monografie, pg. 80
• DUMITRU CERNA între scepticism și poezia clarității interioare, pg. 84
• MAGDALENA NEAGOE îmbină știința cu umanismul, pg. 87
• BRAȘAI PETRU MARIUS – păstrător al graiului moților crișăni, pg. 91
• VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ: Prozatoare a autenticului și a conștiinței civice , pg.94
• R. POPESCU meșter în tehnici narative inovatoare, pg. 97
• IOANA HEIDEL – între destinul exilului și vocația scrisului identitar, pg. 99
• MIRCEA D. DUMITRESCU – între dăruirea pentru cuvânt și vocația slujirii culturii, pg. 103
• MIHAI VINTILĂ – între economia realului și poezia gândului lucid, pg. 107
• GABRIELA DIMITRIU – între labirintul viselor și universul criticii literare, pg. 111
• VASILE RUȘEȚI –poet reflexiv, pg. 115
• MARIAN CRISTIAN GORUN – poetul liricii sincerității, pg. 118
• MARIANA BENDOU – Promotoarea literaturii române în spațiul francofon și digital, pg. 120
• IULIANA CIUBUC (MICLEA) – între vocația didactică și miracolul creației literare, pg. 124
• MIRCEA DORIN ISTRATE – Voievodul poeziei ardelene, pg. 127
• Medalion literar-academic:  FLORINA NINA BREAZU, pg. 130
• MARIA CHIVĂRAN – poetă, prozatoare și dascăl al frumosului, pg. 134
• IONUȚ-COSMIN DRĂGHICI – între vocația cercetării și slujirea valorilor spirituale, pg. 137
• DANIELA BULAI MARTIȘCĂ și poezia religioasă și de iubire, pg. 141
• MIRCEA CIOBANU – o prezență semnificativă în viața literară românească a deceniilor 1960–1990, pg. 144
• ADRIANA APOSTOL – între mitologia cotidianului și lirica emoției sincere, pg. 148
• MÎNDRUȚĂ CONSTANTIN – între Poezie și poezia Epigramei, pg. 151
• TEOHAR MIHADAȘ (1918–1996) – poetul meditației și lirismului, pg. 154
• DĂNUȚ și VICTORIA IUGA – Medalion literar și academic, pg. 157
• EMANUEL POPE –identitate, exil și dialog între culturi, pg. 162
• NICOLAE CREPCIA – poetul între viziune și rădăcini, pg. 165
• EUGENIA DUMITRIU – între poezie, artă plastică și jurnalismul cultural româno-spaniol, pg. 168
• Postfață: AL. FLORIN ȚENE – Conștiința morală a scrisului românesc contemporan (Prof. dr. Marian TOMESCU), pg. 171.

GDL