Acad. Ioan-Aurel Pop: „Dacă disprețuim istoria, disprețuim viața”

Academia Română a transmis luni, 8 decembrie,  un punct de vedere semnat de președintele instituției, Acad. Ioan-Aurel Pop, referitor la deconstruirea post-1989 a modului de predare a limbii și literaturii române testat de secole. Limba fără gramatică și literatura fără tratarea sa în timp, din cele mai vechi timpuri până astăzi, își pierd esența și încetează să mai reflecte realitățile respective, avertizează instituția, titrează Basilica.

Academicianul condamnă reorganizarea materiei și manualelor după criterii tematice în locul criteriului cronologic, subliniind că unele criterii, chiar dacă folosite și în comunism, sunt moștenite după o activitate laborioasă din secolele al XIX-lea și al XX-lea.

„Mircea Eliade nu poate fi imaginat fără Heliade Rădulescu, fiindcă el nu a căzut cu hârzobul din cer”, avertizează, folosind un limbaj plastic, Președintele Academiei.

Astfel, „nimic nu se poate scoate din context, pentru că orice disciplină și știință are componenta sa istorică, se dezvoltă în spațiu și timp. De aceea, este păcat să încercăm «a turna în formă nouă limba veche și-înțeleaptă», după criterii discutabile și după mode trecătoare”, se afirmă în punctul de vedere recent publicat.

Risc de ideologizare

„Aflăm că și acolo, în țările Occidentului s- a «modernizat» materia, dar cu ce rezultat? Renunțarea la diacronie, studiul cronologic al literaturii, nu modernizează nimic, ci dă apă la moară unor mișcări reprobabile, precum «Anularea culturii» (Cancel culture – n.red.) sau «Treziții» (Woke – n.red.)”, transmit academicienii într-un comunicat semnat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

„Atractivitatea pentru elevi nu constă în titluri șocante și nici în restructurări de tip sociologic sau filosofic, ci în modernizarea expresiei, în predarea alertă, cu imagini în mișcare, cu emoție transmisă de profesori.”

Despre predarea inovativă

Acad. Ioan-Aurel Pop mai transmite că inovarea în predare se poate face doar în cadrul unor reguli: „Școala intervine în haosul lumii și structurează aparenta dezordine”.

„Profesorii sunt obligați să respecte realitatea, viața, iar viața se derulează în curgerea timpului. Literatura este o entitate în această curgere de demult spre noi, creațiile literare decurgând una din alta. Nu se poate imagina epoca clasicilor literaturii – nume devenit acum odios toboșarilor vremurilor noi – fără acumulările anterioare.”

Nu există inteligență fără memorie

Președintele forului suprem de cultură și știință al României este de acord că o programă modernă și manualele moderne de literatură română trebuie să fie ghiduri flexibile, pentru a crea capacitatea de explorare, și nu enciclopedii de memorat.

„Dar eliminarea completă a memorării lipsește elevii de una dintre componentele inteligenței umane. Cultivarea memoriei înseamnă cultivarea inteligenței naturale în detrimentul celei artificiale. Nu se poate imagina inteligența fără memorie”, scrie el.

„Programele moderne trebuie să transforme elevul din receptor pasiv în participant activ la actul lecturii și al interpretării, oferindu-i instrumentele necesare pentru a fi un bun analist critic și eficient în lumea complexă de astăzi, pentru viitorul carierei sale”, afirmă în continuare Președintele Academiei Române.

Tratarea istorică ține de realism, nu de conservatorism

În finalul comunicatului, academicianul reiterează avertismentul că orice aport personal al elevului la studierea limbii și literaturii nu se poate face decât pe baza unui studiu serios al întregului context cultural: „Altminteri, elevul apelează la inteligența artificială și crede tot ce primește de-acolo de-a gata”.

„De aceea, încercările de a moderniza programele și manualele prin renunțare la specificul disciplinelor, la natura lor intrinsecă – în cazul nostru la succesiunea curentelor culturale și la diacronie – sunt greșite și chiar dăunătoare. Tratarea istorică nu înseamnă istorism, ci înseamnă încadrare în realitate.”

„Dacă disprețuim istoria, disprețuim viața”

Acad. Ioan-Aurel Pop remarcă motivația ideologică a tuturor acestor încercări de restructurare și reconceptualizare a modului de predare și învățare a unor discipline ca istoria sau literatura.

Însă „tratarea istorică nu are legătură directă cu tradiția și nu decurge din conservatorism, ci din felul în care e structurată realitatea”, avertizează el.

„Așa cum viața omului nu începe cu maturitatea, nici literatura nu începe cu Urmuz. Toate decurg unele din altele. Istoria este viața oamenilor care au trăit în ceea ce noi numim trecut. Dacă disprețuim istoria, disprețuim viața.”

Punctul de vedere al Președintelui Academiei Române vine în contextul dezbaterii privind proiectul noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, unde Ministerul Educației susține revenirea la organizarea cronologică a conținuturilor, respectiv predarea literaturii române vechi în primul an de liceu.

Sursa: NapocaNews

Foto credit: Arhiva Ziarului Lumina / Luigi Ivanciu