Academia Română a transmis luni, 8 decembrie, un punct de vedere semnat de președintele instituției, Acad. Ioan-Aurel Pop, referitor la deconstruirea post-1989 a modului de predare a limbii și literaturii române testat de secole. Limba fără gramatică și literatura fără tratarea sa în timp, din cele mai vechi timpuri până astăzi, își pierd esența și încetează să mai reflecte realitățile respective, avertizează instituția, titrează Basilica.
Academicianul condamnă reorganizarea materiei și
manualelor după criterii tematice în locul criteriului cronologic, subliniind
că unele criterii, chiar dacă folosite și în comunism, sunt moștenite după o
activitate laborioasă din secolele al XIX-lea și al XX-lea.
„Mircea Eliade nu poate fi imaginat fără Heliade
Rădulescu, fiindcă el nu a căzut cu hârzobul din cer”, avertizează, folosind un
limbaj plastic, Președintele Academiei.
Astfel, „nimic nu se poate scoate din context,
pentru că orice disciplină și știință are componenta sa istorică, se dezvoltă
în spațiu și timp. De aceea, este păcat să încercăm «a turna în formă nouă
limba veche și-înțeleaptă», după criterii discutabile și după mode trecătoare”,
se afirmă în punctul de vedere recent publicat.
Risc
de ideologizare
„Aflăm că și acolo, în țările Occidentului s- a
«modernizat» materia, dar cu ce rezultat? Renunțarea la diacronie, studiul
cronologic al literaturii, nu modernizează nimic, ci dă apă la moară unor
mișcări reprobabile, precum «Anularea culturii» (Cancel culture – n.red.) sau
«Treziții» (Woke – n.red.)”, transmit academicienii într-un comunicat semnat de
acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
„Atractivitatea pentru elevi nu constă în titluri
șocante și nici în restructurări de tip sociologic sau filosofic, ci în
modernizarea expresiei, în predarea alertă, cu imagini în mișcare, cu emoție
transmisă de profesori.”
Despre
predarea inovativă
Acad. Ioan-Aurel Pop mai transmite că inovarea în
predare se poate face doar în cadrul unor reguli: „Școala intervine în haosul
lumii și structurează aparenta dezordine”.
„Profesorii sunt obligați să respecte realitatea,
viața, iar viața se derulează în curgerea timpului. Literatura este o entitate
în această curgere de demult spre noi, creațiile literare decurgând una din
alta. Nu se poate imagina epoca clasicilor literaturii – nume devenit acum
odios toboșarilor vremurilor noi – fără acumulările anterioare.”
Nu
există inteligență fără memorie
Președintele forului suprem de cultură și știință al
României este de acord că o programă modernă și manualele moderne de literatură
română trebuie să fie ghiduri flexibile, pentru a crea capacitatea de
explorare, și nu enciclopedii de memorat.
„Dar eliminarea completă a memorării lipsește elevii
de una dintre componentele inteligenței umane. Cultivarea memoriei înseamnă
cultivarea inteligenței naturale în detrimentul celei artificiale. Nu se poate
imagina inteligența fără memorie”, scrie el.
„Programele moderne trebuie să transforme elevul din
receptor pasiv în participant activ la actul lecturii și al interpretării,
oferindu-i instrumentele necesare pentru a fi un bun analist critic și eficient
în lumea complexă de astăzi, pentru viitorul carierei sale”, afirmă în
continuare Președintele Academiei Române.
Tratarea
istorică ține de realism, nu de conservatorism
În finalul comunicatului, academicianul reiterează
avertismentul că orice aport personal al elevului la studierea limbii și
literaturii nu se poate face decât pe baza unui studiu serios al întregului
context cultural: „Altminteri, elevul apelează la inteligența artificială și
crede tot ce primește de-acolo de-a gata”.
„De aceea, încercările de a moderniza programele și
manualele prin renunțare la specificul disciplinelor, la natura lor intrinsecă
– în cazul nostru la succesiunea curentelor culturale și la diacronie – sunt
greșite și chiar dăunătoare. Tratarea istorică nu înseamnă istorism, ci
înseamnă încadrare în realitate.”
„Dacă
disprețuim istoria, disprețuim viața”
Acad. Ioan-Aurel Pop remarcă motivația ideologică a
tuturor acestor încercări de restructurare și reconceptualizare a modului de
predare și învățare a unor discipline ca istoria sau literatura.
Însă „tratarea istorică nu are legătură directă cu
tradiția și nu decurge din conservatorism, ci din felul în care e structurată
realitatea”, avertizează el.
„Așa cum viața omului nu începe cu maturitatea, nici
literatura nu începe cu Urmuz. Toate decurg unele din altele. Istoria este
viața oamenilor care au trăit în ceea ce noi numim trecut. Dacă disprețuim
istoria, disprețuim viața.”
Punctul de vedere al Președintelui Academiei Române
vine în contextul dezbaterii privind proiectul noii programe de Limba și
literatura română pentru clasa a IX-a, unde Ministerul Educației susține
revenirea la organizarea cronologică a conținuturilor, respectiv predarea
literaturii române vechi în primul an de liceu.
Sursa:
NapocaNews
Foto
credit: Arhiva Ziarului Lumina / Luigi Ivanciu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu