Expoziția inedită de carte online “«Az elégedetlenség könyvéből»
(«Din cartea nemulțumirii»)
de Ernő
Osvát în Biblioteca poetului O. Goga de la Ciucea”
Scriitorul, jurnalistul, editorul și criticul literar maghiar Ernő
Osvát, născut Roth Ezékiel (Nagyvárad, 07.04.1876 – Budapesta, 28.10.1929),
fratele scriitorului Kálmán Osvát, între anii 1908 și 1929 a fost redactorul revistei “Nyugat” (“Apusul”), cea mai importantă publicație
a modernismului literar maghiar din sec. al XX-lea, scriitorii și poeții din
acea epocă fiind numiți “prima/a doua/a treia generație a VESTULUI”.
Deși a descoperit și a
format destinele unor titani literari (precum Endre Ady, Mihály Babits sau Dezső Kosztolányi),
el însuși a scris extrem de puțin, fiind un perfecționist sever.
Născut ca
Ezékiel într-o familie evreiască, în copilărie Roth a locuit în Casa Brüll din Nagyvárad, pentru scurt timp a studiat
la Academia de Drept din Nagyvárad. În 1895, s-a mutat la Budapesta, unde a
studiat dreptul, în scurt timp transferându-se la Facultatea de Științe
Umaniste.
Primul
său articol a fost publicat în “Ziarul de Seară” (1897). Din 1898 încoace, și-a publicat critica literară
în “Budapesti
Hírlap” (cotidian maghiar conservator și naționalist,
publicat la Budapesta între anii 1811–1938), din 1899 devenind colaborator intern al revistei de
știri inovatoare “A
Hét”: lansată de Televiziunea Maghiară în 1970, aceasta era
difuzată în fiecare duminică seara pe Canalul 1 al Televiziunii Maghiare (singurul
post TV până în 1973, prima emisiune a căruia avuse loc pe 11.10.1970),
programul fiind întrerupt de Televiziunea Maghiară în 2003.
În anii
1900, a fost colaborator la revista istorică, național-conservatoare, politică,
literară și economică “Új Magyar Szemle” (revistă editată de
avocatul Klobusici Blaskovich Sándor din Pesta), în 1901, a încercat înființarea unei publicații
independente (ajungând doar la abonament), abia în 1902 reușind
realizarea planului privind editarea unei reviste.
Între
1902 și 1903, a editat săptămânalul social și literar-artistic maghiar popular “Magyar Géniuszt” (“Geniul maghiar”), unul dintre organele definitorii ale
vieții culturale de la sfârșitul secolului.
În 1905, împreună
cu scriitorul maghiar de origine evreiască Miksa Fenyő, a fondat revista “Figyelő” (“Observator”), care a avut o viață efemeră.
A fost
colaborator, apoi redactor-șef al revistei “Nyugat” (“Vest”), lansate în 1908, reviată a cărui rol
editorial a fost redus, mai târziu, inclusiv din cauza problemelor financiare. Părăsind
“Nyugat”,
redevenise directorul ziarului
abia după căderea Republicii Sovietice Maghiare.
După
confruntarea cu o serie de evenimente tragice (gripa spaniolă; numeroase
operații la rinichi; decesul fiicei, din cauza unei afecțiuni pulmonare grave;
sinuciderea soției, Cornélia Steiner, în 1927), disperat, Ernő Osvát s-a sinucis, împușcându-se în inimă, la Budapesta, la 28.10.1929.
A scris
puțin, aforismele și volumele sale complete fiind publicate abia după moartea
sa. Datorită simțului pentru calitate, și-a câștigat o reputație unică în
rândul contemporanilor, rămânând de atunci un standard în literatura maghiară.
Alături
de Ferenc Kazinczy (un
scriitor maghiar, neologist și lingvist, membru al Academiei Maghiare, tatăl
colonelului Lajos Kazinczy, comandantul ultimei armate revoluționare din
1848-1849), Ernő
Osvát a fost și unul dintre cei
mai mari organizatori și critici literari ai literaturii maghiare, cunoscut pentru exigența sa literară
extremă, inclusiv pentru refuzul de a publica orice text care nu atingea cel
mai înalt nivel estetic.
“Din cartea nemulțumirii”
(în maghiară: “Az elégedetlenség könyvéből”), singura
lucrare antologică a influentului scriitor, editor și critic literar
maghiar Ernő
Osvát, reprezintă o colecție
rară de cugetări, aforisme, note critice și
fragmente filosofice.
Volumul a fost publicat postum (în 1930, la editura “Kner”), la scurt
timp după moartea tragică a autorului.
Fiind o persoană
retrasă și extrem de autocritică, Osvát n-a publicat cărți în timpul vieții, “Din cartea nemulțumirii”
adunând gândurile sale intime despre artă,
compromis moral, voință și limitele cunoașterii de sine. Scrierile
din acest volum sunt caracterizate printr-o densitate maximă a
ideilor, un ton
ironic-melancolic și o analiză psihologică tăioasă a slăbiciunilor umane.
Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare
și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale
despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii,
educării și recreerii publicului vizitator, am inaugurat expoziția inedită de carte
online “«Az
elégedetlenség könyvéből» («Din cartea nemulțumirii») de Ernő Osvát în Biblioteca poetului O.
Goga de la Ciucea”, oferindu-vă spre lectură și vizionare singura
operă antumă de amploare lăsată în urmă de Ernő Osvát,
o figură legendară a modernismului literar maghiar.
Volumul reprezintă o colecție profundă
de aforisme, reflecții filosofice și
note critice, textul apărând inițial fragmentat în publicația “Pesti
Napló” și fiind editat ulterior în volum (postum, în 1930), de către
tipografia “Kner”.
Principalele teme și caracteristici ale
operei prezentate exteriorizează o serie de aspecte filosofice esențiale:
scepticismul și deziluzia; natura compromisului; critica superficialității;
voința și iluziile.
Reprezentând demersuri fundamentale prin care
omul încearcă să înțeleagă realitatea, structurate în patru ramuri principale,
aspectele filosofice esențiale explorează noțiuni filosofice precum ontologia,
epistemologia, etica și estetica, oferind repere pentru o viață conștientă și
asumată.
Vă dorim lectură și vizionare plăcută!
Eduard BOBOC











Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu