Universitatea de Vară „Izvoru Mureșului” a cuprins dezbateri despre identitatea românească și comunitățile din afara granițelor

Ediția a XXIII-a a Universității de Vară „Izvoru Mureșului” a avut loc în perioada 14–16 august 2026, la Covasna, sub tema „Geopolitica identității naționale”. Pentru al doilea an consecutiv, manifestarea s-a desfășurat în afara localității Izvoru Mureșului, organizatorii alegând în acest an orașul Covasna atât din considerente practice, cât și datorită semnificației sale simbolice pentru comunitatea românească.

Evenimentul a debutat vineri, 14 august, cu ceremonia de deschidere, desfășurată în prezența participanților și invitaților, cu binecuvântarea bisericească și intonarea Imnului Național al României. Cea de-a doua zi a manifestării, sâmbătă, 15 august, a început cu Sfânta Liturghie prilejuită de praznicul Adormirii Maicii Domnului, după care programul a continuat cu dezbateri dedicate unor teme de interes pentru comunitățile românești din țară și din afara granițelor.

Printre temele abordate s-au numărat „Românii din Ucraina în ecuația București – Kiev”, „Identitate și continuitate în interiorul Arcului Carpatic. Românii din Covasna, Harghita și Mureș” și „Romano-catolicii din Moldova sub asaltul politicilor de asimilare. Geopolitica Identității Naționale”.

Drepturile românilor din Ucraina, în centrul dezbaterilor

Una dintre principalele teme ale sesiunii de sâmbătă a fost situația românilor din Ucraina, în contextul războiului și al relațiilor dintre București și Kiev. Discuțiile au vizat drepturile minorității românești, accesul la educație în limba maternă, viața religioasă și menținerea legăturilor dintre comunitățile românești și România.

În cadrul dezbaterilor a fost analizată și situația refugiaților ucraineni aflați în România, precum și sprijinul care le-a fost oferit de autorități și de societatea românească.

Președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a subliniat necesitatea asigurării pentru românii din Ucraina a unor drepturi similare celor acordate comunităților ucrainene din România.

În cadrul discuțiilor a fost evidențiat caracterul autohton al comunităților românești din mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv din Maramureșul Istoric, nordul Bucovinei, ținutul Herța și sudul Basarabiei. Reprezentanții comunităților românești din aceste regiuni au pus accent pe importanța educației, culturii și religiei în păstrarea identității românești din afara granițelor.

Accesul la educație în limba maternă, desfășurarea serviciilor religioase în limba română și menținerea legăturilor cu România au fost prezentate drept elemente esențiale pentru continuitatea identitară. Au susținut că este crucială continuarea programului de burse pentru elevii și profesorii români din Ucraina, fiind subliniat și pericolul reformei școlare ce va avea loc în 2027 în statul vecin, când numeroase școli și licee românești riscă să fie comasate sau desființate.

Situația românilor din Covasna, Harghita și Mureș

O altă temă importantă a celei de-a doua zile a fost situația comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș.

Președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Dragoș Burghelia, a atras atenția asupra situației demografice și instituționale a comunităților românești din zonă. Acesta a arătat că românii reprezentau aproximativ 13% din populația județului Harghita și aproximativ 25% din populația județului Covasna și a avertizat că, în condițiile unei minorități numerice și ale lipsei unei susțineri constante prin proiecte și politici publice guvernamentale, comunitățile românești se confruntă cu un risc major de slăbire și disoluție.

Totodată, acesta a semnalat faptul că, în anul 2026, nu au mai fost acordate finanțări pentru o serie de proiecte comunitare din cele trei județe, fiind invocată lipsa fondurilor guvernamentale. În acest context, au fost afectate presa românească locală, activitățile culturale, sesiunile de comunicări științifice, publicarea de volume și organizarea unor evenimente dedicate comunității.

Dezbaterile au urmărit particularitățile comunităților românești din interiorul Arcului Carpatic, precum și provocările legate de păstrarea identității, tradițiilor și continuității acestora. O problemă majoră evidențiată în cadrul discuțiilor a fost lipsa unei reprezentări politice corespunzătoare atât la nivel parlamentar, cât și la nivelul administrațiilor locale.

Organizatorii au subliniat faptul că problematica identității naționale trebuia analizată atât în cazul comunităților istorice din afara României, cât și în cazul comunităților românești aflate în interiorul granițelor actuale ale țării.

În acest context, programul a inclus și tema românilor romano-catolici din Moldova, urmată de prezentări și dezbateri privind „Geopolitica identității naționale”.

Programul zilei de sâmbătă a continuat și în registru cultural, prin participarea la festivalul folcloric „Datina Junilor”, organizat în Poiana Nedeii de pe Valea Zânelor, în stațiunea Covasna.

Festivalul a reunit artiști și ansambluri folclorice și a pus în valoare tradițiile, muzica și portul popular. Dintre participanții la Universitatea de Vară, tânărul român Andrei Jurj din Valea Timocului, Serbia a urcat pe scenă și a prezentat un moment emoționant de poezie și cântec la fluier. De asemenea, momentul final de sâmbătă a fost realizat de doamna Angela Cărăuș și Andreea Cărăuș din Republica Moldova care au oferit un recital de muzică și poezie patriotică pe fundalul focului de tabără din festival.

Un moment important al manifestării l-au reprezentat defilările ansamblurilor artistice. Prima paradă a avut loc sâmbătă, între orele 12:00 și 13:00, pe traseul Hotel Montana – centrul orașului, iar cea de-a doua s-a desfășurat duminică, în același interval orar, pe traseul Biserica Ortodoxă din Voinești – Poiana Nedeii.

Prin programul său, ediția din 2026 a Universității de Vară „Izvoru Mureșului” a reunit dezbateri privind identitatea națională, situația comunităților românești din afara granițelor, problemele comunităților din Covasna, Harghita și Mureș, precum și promovarea tradițiilor și culturii românești.

Organizatorii au adresat mulțumiri tuturor participanților care au depus un efort considerabil pentru a fi prezenți la dezbateri, venind din diferite regiuni, Institutului Cultural Român și sponsorilor pentru sprijinul acordat, partenerilor implicați în organizarea evenimentului, precum și gazdelor de la Hotel Montana Covasna.

La încheierea celei de-a XXIII-a ediții, organizatorii și-au exprimat speranța revederii participanților la ediția din anul următor.

C.L.