DRUMUL prințesei Luminița, la Nord Literar

                                      de Gheorghe Pârja

Numărul lunii septembrie al revistei de cultură Nord Literar a avut ca ecran două manifestări literare care au pus Maramureșul pe harta țării și a Europei. Este vorba despre Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației (53 de ani) și Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești (47 de ani). Revista a fost prezentă la cele două memorabile întâmplări lirice. Dar au mai fost și alte evenimente culturale care au înfrumusețat județul, consemnate de revistă. Să o luăm pe rând. Un interviu cu prozatorul Nicolae Goja, despre Festivalul de Literatură Vasile Lucaciu de la Cicârlău, ajuns la a 24-a ediție bienală. Manifestarea s-a remarcat în Maramureș și în țară printr-un concurs de literatură. Anul acesta, Festivalul se va desfășura în zilele de 28 și 29 noiembrie, precizează scriitorul Nicolae Goja, directorul Festivalului. Poemul lunii este semnat de poetul Ioan Dragoș, și el laureat al Serilor de Poezie de la Desești. Consecventa noastră colaboratoare, criticul și istoricul literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, face comentarii despre ideea de jurnal în literatură. Scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, realizează un portret convingător prozatorului Augustin Buzura, care în acest septembrie ar fi împlinit 88 de ani.

Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu prezintă volumul „Suicidul în literatura română”, de Angelica Ionce, o problemă existențială majoră. Criticul literar Delia Muntean, redactorul șef al revistei, scrie despre volumul „Ultimul gând. Progresia minții spre punctul de incertitudine”, de Vianu Mureșan. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut ne aduce în atenție al treilea volum al Ilenei Nemeș-Pop – „Femeia cu iarba pe umeri”, poeme ale aducerii aminte: originea, maternitatea, spațiul natal, plecarea, absența, iubirea, moartea, timpul ori condiția cuvântului poetic. Da, poeta poartă Nordul pe umeri! La rubrica Orfeu, poeme de Cassian Maria Spiridon. Alături, inspirata parodie a lui Lucian Perța. Și am ajuns la cartea din titlul acestui text. Despre romanul DRUMUL, al Luminiței Mihai Cioabă, scrie Gheorghe Pârja. Este o carte cu un subiect mai puțin cultivat în literatura română. Autoarea a fost la Serile de Poezie de la Desești în urmă cu vreo trei decenii, de aici și interesul meu pentru carte și autoare. Cartea este o frescă a vieții țiganilor din România, din ultimul veac. Eu am citit romanul în cheie realistă. Luminița este fiica fostului Rege al Romilor, Ion Cioabă. Cunoaște din interior viața și obiceiurile etniei. Despre opera Luminiței s-au exprimat scriitori importanți ai literaturii române. Cezar Ivănescu: „Luminița este înainte de toate o extraordinară poetesă biling­vă. Ea scrie atât în românește, cât și în țigănește, poeme tulburătoare, străbătute de un adânc fior religios de participare la viața misterioasă și mirabilă care o înconjoară”. Alex Ștefănescu: „În calitatea mea de critic literar confirm adevărul rostit de prințesă. Ar trebui numită prințesa cuvintelor.” După lectura romanului DRUMUL m-am lecuit de multe nedumeriri.

Laura Poantă publică un eseu interesant despre posibilitatea existenței unei culori pe care nimeni nu a văzut-o vreodată. Dana Buzura-Gagniuc comentează actualitatea culturală din județ, trecerea dinspre vară spre iarnă. Comentează șezătoarea literară de la Muzeul Satului, unde participanții au spus povești memorabile din satul copilăriei, care s-au transformat în creații literare. Tot în Satul de pe deal a avut loc Festivalul Artelor, organizat de Teatrul Ararat, al cărui suflet este actorul și regizorul Claudiu Pintican. Cuvinte frumoase și despre prima carte a Editurii Nord Literar, volumul de versuri semnat de poetul și artistul plastic Vasile Trif, originar din Baia Mare, acum locuitor al Canadei. Este comentat și Simpozionul Cultură și civilizație românească la Săliștea de Sus, revista Nord Literar fiind partener în acest proiect. Mihaela Albu continuă să rostească cuvinte din exil, devenite recuperări necesare. De la Vintilă Horia, la Ștefan Baciu. Profesorul Mircea Popa analizează cartea lui Ion Nistor despre intelectualul luminat, sătmăreanul Dariu Pop. Poetul Nicolae Scheianu a îmbrăcat haina de cronicar literar și comentează volumul „Dializa luminii”, de Vasile Trif, apărut, cum spuneam, la editura revistei Nord Literar.

Paul Golban scrie despre o carte de versuri a poetei Carmen Doreal. Doamna Raluca Hășmășan a câștigat condiția de critic literar, convingâdu-mă cu fiecare text publica000t. De data aceasta spiritul critic este aplicat volumului de versuri „De-a timpul”, de Hanna Bota. În vecinătate, cu aceeași siguranță analitică stă poetul Flaviu Claudiu Mihali, în ipostaza de comentator literar. În obiectiv este basarabeanul Valeriu Bulat, cu al său volum „Întâmplări umoristice de pe valea Sadovei”. Afirm: revista a câștigat doi critici literari! Ana Ardelean scrie despre cartea lui Olimpiu Nușfelean „Sfârșitul salvat”. Proza numărului este asigurată de Ciprian Coc, maramureșeanul din Spania. Grupajul de poeme este semnat de Iulia Dragomir, Alexandru Cazacu și Virgil Dumitrescu. Poetul Gavril Ciuban, tot mai convingător în demersul critic, ne pune pe coordonatele lirice ale creației lui Ieremia Lenghel. Ne este restituit din manuscrise profilul liric al lui Iurii Pavliș, din evocări inedite, de Nicolae Scheianu. La rubrica traduceri, asigurate de Maria și Valeriu Stancu, sunt publicate poeme de Annabel Villar, din Uruguay.

Revista poate fi procurată de la chioșcul de presă din fața Magazinului „Maramureș” și Librăria Cărturești, din Baia Mare. Lectură plăcută și cu folos!