A apărut„MERIDIANUL” – Ziarul care ține aprinsă flacăra culturii românești. O publicație a informației, a memoriei și a dialogului cultural

                                 de Al.Florin Țene

Într-o vreme în care informația circulă cu o viteză amețitoare, iar evenimentele zilei sunt adeseori uitate înainte de a fi înțelese, apariția și continuitatea unui ziar precum Meridianul reprezintă o dovadă de statornicie, responsabilitate publicistică și atașament față de valorile comunității. Presa nu înseamnă numai transmiterea știrilor, ci și conservarea memoriei, cultivarea spiritului critic și promovarea oamenilor care contribuie la dezvoltarea societății.

Numărul 41 al ziarului Meridianul, datat 15 octombrie 2026, se înscrie în parcursul unei publicații legate de viața publică și culturală a Moldovei, de preocupările oamenilor locului și de dorința de a păstra deschis dialogul dintre jurnalism, literatură și istorie.

În tradiția publicistică pe care o reprezintă, Meridianul își afirmă rostul de martor al timpului. Un asemenea ziar nu se adresează exclusiv cititorului interesat de actualitatea imediată, ci și celui care caută explicații, repere morale și mărturii despre oamenii și întâmplările care dau identitate unei comunități. Prin cuvântul tipărit, prezentul devine document, iar experiența unei generații poate fi transmisă generațiilor următoare.

În evocarea identității ziarului Meridianul, un loc important îi revine profesorului, jurnalistului și omului de cultură Dumitru V. Marin, personalitate asociată activității publicistice și vieții culturale vasluiene. Prin munca redacțională și prin preocuparea pentru valorificarea fenomenului cultural, experiența sa ilustrează responsabilitatea pe care o presupune realizarea unei publicații cu rădăcini în comunitate.

Un ziar cu vocație culturală nu se măsoară numai în numărul paginilor sau în frecvența aparițiilor, ci și în capacitatea de a crea punți între oameni, de a consemna activitatea creatorilor și de a oferi spațiu ideilor care merită cunoscute. În acest sens, Meridianul poate fi privit ca un loc de întâlnire între jurnalismul de actualitate și preocuparea pentru patrimoniul spiritual românesc.

Presa culturală are o misiune aparte: aceea de a nu lăsa valorile să se piardă în zgomotul cotidianului. Ea trebuie să descopere, să consemneze și să încurajeze, dar și să păstreze spiritul dialogului și al respectului pentru adevăr.

Într-o asemenea perspectivă se înscrie și activitatea lui Al.Florin Țene, scriitor, poet, prozator, eseist și critic literar, fondator și președinte al Ligii Scriitorilor din România, promotor consecvent al valorilor literaturii naționale.

Prin activitatea sa creatoare și organizatorică, Al.Florin Țene a urmărit să susțină dialogul dintre scriitori, să încurajeze afirmarea talentelor și să contribuie la păstrarea identității limbii române. Opera sa, desfășurată în multiple genuri literare, reflectă interesul pentru istorie, destinul uman, conștiința națională și rolul culturii în societate.

Prezența sa în spațiul publicistic și cultural exprimă convingerea că literatura nu trebuie izolată de viața cetății. Scriitorul este, în egală măsură, creator de frumusețe, interpret al timpului său și păstrător al memoriei colective.

În articolele, eseurile și cronicile sale, Al.Florin Țene a susținut importanța limbii române ca element fundamental al identității naționale. Pentru el, cuvântul nu este doar un instrument de comunicare, ci și o formă de continuitate spirituală, prin care trecutul rămâne viu în conștiința prezentului.

Această concepție se întâlnește firesc cu misiunea unei publicații precum Meridianul: aceea de a acorda atenție oamenilor, cărților, evenimentelor și ideilor care contribuie la îmbogățirea vieții culturale.

Un alt nume care merită evidențiat în contextul dialogului cultural românesc este Gelu Dragoș, scriitor, poet, publicist și promotor al literaturii contemporane, cunoscut și prin activitatea desfășurată pe platforma culturală „Moara lui Gelu”.

Prin preocupările sale literare și publicistice, Gelu Dragoș contribuie la circulația ideilor, la promovarea cărților și la aducerea în atenția cititorilor a scriitorilor și evenimentelor culturale. Activitatea sa demonstrează că jurnalismul cultural poate deveni o formă de solidaritate între creatori, o modalitate de a face cunoscute operele și de a menține vie comunicarea dintre generații.

Ca poet, Gelu Dragoș explorează universul afectiv al omului, memoria locurilor, identitatea, iubirea și legătura cu pământul natal. Ca publicist, se preocupă de receptarea fenomenului literar și de promovarea valorilor care merită să depășească limitele unei comunități restrânse.

Între activitatea sa și aceea a lui Al.Florin Țene există un punct comun esențial: încrederea în puterea cuvântului scris și în necesitatea susținerii culturii române. Prin forme diferite de expresie și prin proiecte publicistice distincte, ambii contribuie la construirea unui spațiu în care literatura poate fi cunoscută, discutată și transmisă mai departe.

Legătura dintre creație și publicistică devine astfel o punte între autor și cititor, între carte și comunitate, între experiența personală și memoria colectivă.

Valoarea unei publicații se conturează și prin ceea ce rămâne în urma ei. Ziarul de astăzi poate deveni documentul de mâine, iar paginile sale pot constitui, pentru viitorul cercetător, o mărturie despre mentalitățile, preocupările și aspirațiile unei epoci.

Din această perspectivă, Meridianul are o responsabilitate care depășește simpla relatare a evenimentelor: aceea de a consemna viața comunității și de a păstra deschisă comunicarea dintre instituții, oameni de cultură, scriitori și cititori.

O publicație care acordă atenție culturii contribuie la formarea gustului pentru lectură și la înțelegerea valorilor spirituale. Ea poate deveni un sprijin pentru autorii aflați la început de drum, un spațiu de recunoaștere pentru personalitățile consacrate și un mijloc de recuperare a unor contribuții care riscă să fie uitate.

În același timp, presa culturală trebuie să rămână deschisă diversității opiniilor, să respecte exigențele documentării și să cultive echilibrul dintre informație și interpretare. Numai astfel încrederea cititorilor se transformă într-o relație durabilă.

Într-o societate în care atenția publicului este adeseori fragmentată, existența publicațiilor preocupate de cultură reprezintă o formă de rezistență prin inteligență, sensibilitate și memorie.

Meridianul își găsește rostul în această continuitate a cuvântului tipărit, în capacitatea presei de a lega actualitatea de istorie și informația de reflecție. Iar personalități precum Dumitru V. Marin, Al.Florin Țene și Gelu Dragoș ne îndeamnă să privim jurnalismul și literatura ca domenii complementare, unite prin responsabilitatea față de adevăr și față de comunitate.

Al.Florin Țene reprezintă vocația creației literare și a organizării vieții scriitoricești, în timp ce Gelu Dragoș ilustrează, prin activitatea sa de poet și publicist, importanța promovării continue a cărților și a creatorilor. Împreună, asemenea oameni de cultură contribuie la păstrarea unei rețele de comunicare spirituală fără de care literatura riscă să rămână închisă între copertele propriilor volume.

În cele din urmă, rostul unui ziar nu este numai să consemneze ce s-a întâmplat, ci și să ajute cititorul să înțeleagă de ce anumite evenimente, cărți și personalități merită păstrate în memorie.

„Meridianul” rămâne, prin vocația sa publicistică, o invitație la informare, lectură și reflecție. Atâta vreme cât există jurnaliști care scriu cu responsabilitate, scriitori care își dedică viața cuvântului și cititori care caută sensurile profunde ale existenței, cultura română își poate continua drumul cu încredere.

Iar adevăratul meridian al unei publicații nu este numai cel geografic, ci și acela spiritual: linia de lumină care unește oamenii prin limbă, cultură, memorie și dorința de a lăsa urmașilor o lume mai bogată în valori.