CURÂND!

Un volum de versuri, o punte literară între Nordul maramureșean (prin Vasile Bele) și Sudul prahovean (prin Elena Fecioru Scânteioară).

Volumul se va numi - DIN MUGURI DE TĂCERE (punte literară în versuri);

Autori - Elena Fecioru Scânteioară & Vasile Bele

(P.S. - încercăm să fie darul nostru de Crăciun!)

Versurile vor fi analizate, judecate, cântărite, criticate, girate sau aplaudate/lăudate (?) de personalități marcante ale literaturii contemporane - într-un capitol distinct - Referințe critice.

Încă un vis pe care vrem să îl împlinim! Un gând devenit realitate.

(vorba unui prieten unde va fi tipărit volumul - ,,încă un vis împlinit!”...

Atât, deocamdată!

Zi binecuvântată!

Cu respect și prețuire adâncă

PORTRET LITERAR – ACROSTIH

ELENA FECIORU SCÂNTEIOARĂ – poem-acrostih

(portret literar; autor Vasile Bele)

Eternitățile își vor aduna în cununi

Lumina și căldura gândului trimis înspre

Euterpe – să îi fie refren pentru acest început de vals

Netulburat – sinceritate culeasă din

Aroma gutuiului dat în rod…

Foaia de hârtie plânge de bucurie – azi,

Este despre foșnet de vânt, cununi de stele și umbra de

Curcubeu trimis la întâlnirea cu anotimpul

Inimilor trecute prin rugăciune -

O clipă de mângâiere tivită cu

Roua dintr-o lacrimă își scrie cea din

Urmă adiere – cunună peste cuvinte cernute…

Seara acestui anotimp mă găsește între

Cuvinte și vise trimise înspre zâmbetul

Î(Â)ntâiului sărut de catifea – nuferi și iasomie

Necălcată – gând lacrimă și îmbrățișare

Toate culese din amintirea macilor. Tăcerea îmi

Este martor la clipa în care șoapta și

Iarba necosită își adună scântei și patimi - iar

Ochii verdelui-miracol încă mai privesc

Aroma gândului cu umbra de albastru -

Rămâne izvorul să își limpezească în

Ăst timp privirea mirului din prima împărtășanie…

(a se citi și pe verticală, prima literă din fiecare vers).

DIN MUGURI DE TĂCERE - poemul care dă titlul volumului...

(autor Elena Fecioru-Scânteioară)

Se-ascunde tăcerea

de freamătul gării,

Cu aripi de floare

colindă gândirea.

În roua de vise

mărgean de cuvinte.

Înșiruie tainic

Poemul de dor,

Din muguri de vorbă,

Tăcerea izbucnește.

Prin aburi de freamăt,

În ploaie de sori.

În reavănul brazdei,

Pe ramuri de dor

Înfloare tăcerea,

Din ochi de-așteptare.

(Scânteioară)

DIN MUGURI DE TĂCERE…

(autor vasile Bele)

Te voi picta în șoapta unui zâmbet

și te voi dărui veșniciei

să îi fii cunună de smarald – cărare

înspre tinerețea pornită să culeagă

aroma de gutui nebrumat.

Roua o voi aduna în vise

și o voi face buchet pentru întâia lacrimă

cursă dintr-un bob de fericire…

Izvorul de catifea va înflori

în răsăritul verdelui-miracol

și va îmbrățișa rugăciunea dintr-o

zidire de gând tivit cu nuferi și iasomie.

Nu te voi irosi clipă de tăcere

dimpotrivă, voi împodobi cu tine

umbra dintr-o amintire necălcată…

Chiar și tăcerea își are mugurul ei…

VASILE BELE,

(Chiuzbaia, 13 noiembrie 2026)