Păduchele

Știu, mă fac câțiva nebun că aș avea ceva cu familia Hagi, că batjocorim regele, cel care a făcut și a dres și a jucat pe unde a jucat și s-a încoronat și încornurat cum nimeni nu este. El a făcut multe pentru țară, țara nu a făcut nimic pentru el. Pentru gloria-i trecută, acum trebuie să-i suportăm mofturile și să-i aplaudăm fiul care crește uimitor în selecții, nu și în schimb în valoare, dar necesitatea de a fi selecționat, ba, pus și căpitan este acută.

N-o fi găsit și el un grad mai mare decât căpitan? Noi îl suportăm.

Mai știm că cine are păduchele-n frunte, mai este și lăudăros.

Aseară, păduchele din fruntea noastră, chiar a alergat un pic, s-a și tăvălit pe jos de câteva ori, fugea să execute toate loviturile că doar, doar nu s-o nimeri vreuna în gol. La orice lovitură era cu ochii și urechile la tăticul rege care-i „regea” cum să execute.

Supărat și nervozat că polonezii nu dau gol, regele mic, domnul Goe al fotbalului mondial, s-a pus pe faultat ca doar, doar arbitrul să-l dea afară, să fie patriot cu bun simț să nu batem pe nimeni.

Noroc cu arbitrul care s-a prins, a făcut cu ochiul regelui mare și i-a șoptit regelui mic:

-Sanctitatea ta, șlefuitor de bănci, fiu de rege și prinț pe viață, dacă tot insiști să-i ajuți pe față pe polonezi, te dau afară!

Jocul genial al prințului moștenitor i-a cam amețit pe polonezi care parcă anesteziați de genialul fiu al regelui, de jocul lui greu de înțeles în lumea fotbalului, i-a făcut pe polonezi să joace din ce în ce mai prost.

Și când fiul de rege a fost trimis de regele ăl bătrân la culcare, echipa noastră a început să devină echipă și i-am pârlit cu doi boabe pe adversarii anesteziați (era să zic, eutanasiați).

Ce am înțeles din acest meci. Bătrânul și bolnavul rege nu se mai face bine! Mândru fleașcă de faptul că nimeni nu lustruiește băncile de rezervă mai bine ca fiul său, ne îmbolnăvește de ficați. Sacrifică totul, chiar echipa Națională ca să-i adune frecătorului oficial de bănci, prințului moștenitor, cât mai multe selecții.

Ce-o face cu ele, biserica, știința, industria de prelucrare a apelor de ploaie și agricultura nu știe nimic, dar regele-i rege și noi, ca peste tot, vai de mama noastră.

Când umbli cu păduchioși, păduchii te mănâncă, dar regele-i rege, fie și al păduchilor.

Puiu RĂDUCAN

15112026-B. Olănești