Scrisoare pastorală

Foaie periodică,    gratuită  a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XXIV(2024),  nr. 525(1 –15 Septembrie)

 

Dragii mei enoriași!

Taina Sfintei Cununii(II). Într-un număr precedent al ,,Scrisorii pastorale”, vorbeam despre Taina Sfintei Cununii. Prezentasem ultima dată condiţiile religioase, morale şi sociale, pe care trebuie să le îndeplinească cei ce vor să se căsătorească. Mai adăugăm la cele spuse atunci alte câteva lucruri absolut necesare. După tradiţia Bisericii noastre, persoanele ce urmează a se căsători trebuie să se spovedească înainte de cununie sau cu câteva zile înainte. Există în Transilvania şi Banat o frumoasă tradiţie, conform căreia, timp de trei duminici  înainte de cununie se  anunţă în biserică de către preot viitoarea nuntă. În cazul în care cineva cunoaşte   că există vreun impediment la căsătoria respectivă, îl aduce la cunoştinţa preotului şi acesta poate refuza, dacă impedimentul există într-adevăr, să oficieze cununia, până când i se aduc dispensele cuvenite. Prin tradiţie  s-a obişnuit ca Taina Sfintei Cununii să nu se oficieze la vreme de post, fie că e vorba de anumite zile, fie că e vorba de anumite perioade de post. În acest sens, fiecare preot trebuie să-şi educe credincioşii să nu organizeze nunţi în astfel de zile şi de perioade, iar dacă, totuşi, o fac, să aibă dispensă de la ierarhul locului. Cununia să se săvârşească în biserică, cu excepţia cazurilor de forţă majoră, când poate fi săvârşită şi la casa uneia din părţi. Cununia să fie săvârşită după ritualul prescris în cărţile de cult, fără inovaţii.

Există în unele părţi superstiţii legate de cununie. În acest sens, s-ar putea ca vreo familie să-i solicite preotului să-i repete cununia, pe diverse motive. Preotul să nu cadă într-o astfel de greşeală deosebit de gravă din punct de vedere canonic. În trecut, logodna se săvârşea independent de cununie. Datorită faptului că nu toţi cei ce se logodeau ajungeau şi la cununie, prin tradiţie s-a stabilit ca logodna să fie legată de cununie şi ele să formeze un  singur tot. Nu este admis să se oficieze logodna minorilor, ca o promisiune că cei doi se vor cununa, când vor ajunge la majorat.

4. Efectele juridice bisericeşti se referă atât la Logodnă, cât şi la  Sfânta Taină a Cununiei. Ele sunt:

a. Legate de Logodnă:

§  Oprirea logodnicilor de a se logodi cu alte persoane;

§  Obligaţia părţilor logodite de a nu se căsători cu alte persoane;

§  Producerea unei rudenii spirituale între cei logodiţi şi rudele de sânge ale celuilalt;

§  Opreşte de la hirotonie pe cel care a desfăcut logodna şi s-a căsătorit cu alta.

Desfacerea logodnei este permisă în următoarele cazuri:

§  Din aceleaşi motive pentru care se desface căsătoria;

§  Când unul din logodnici trece la altă confesiune religioasă;

§  Când unul din logodnici este imoral;

§  Când unul din logodnici suferă de o boală, care ar face imposibilă căsătoria mai  devreme de patru ani;

§  Când unul din logodnici pleacă într-o călătorie îndelungată;

§  Când unul din logodnici suferă o importantă schimbare a stării sale personale sau sociale;

§  Când unul din logodnici încheie o căsătorie cu altă persoană;

§  Când unul din logodnici îmbrăţişează viaţa monahală;

§  Când unul din logodnici, ajuns la majorat, nu mai vrea să încheie căsătoria respectivă;

§  Când logodnicul află că logodnica este gravidă cu altcineva;

§  Când unul din logodnici suferă de epilepsie incurabilă;

§  Când unul din logodnici are relaţii intime cu rude ale celuilalt;

b Legate de Cununie:

§  Prin căsătorie se formează cea mai mică celulă a comunităţii creştine, a Bisericii;

§  Cei doi, deşi îşi păstrează libertatea şi individualitatea, în faţa legii şi a canoanelor bisericeşti  formează una, un trup şi un suflet;

§  Între soţi se creează drepturi şi îndatoriri  reciproce;

§  Între soţi şi copiii lor  apar drepturi şi îndatoriri reciproce şi egale;

§  Sunt obligaţi să trăiască împreună toată viaţa;

§  Încetarea căsătoriei  este admisă numai în urma morţii fizice a uneia din părţi sau prin cauze  asimilate cu moartea(adulterul, incestul etc.);

Există numeroase efecte  ale căsătoriei în plan social, prevăzute de legislaţia civilă în vigoare, dar despre ele nu discutăm în ,,scrisoarea” noastră, ele depăşindu-i cadrul. Facem, totuşi, precizarea  că acele persoane care se căsătoresc numai civil, din punct de vedere religios ele trăiesc în concubinaj, iar căsătoria lor nu e socotită căsătorie, atâta timp cât nu este consfinţită prin Taina Sfintei Cununii. Facem, de asemenea, precizarea, că Biserica nu îngăduie căsătoria a patra, indiferent din ce motive au fost desfăcute primele trei: deces, nulitate de drept etc. Deşi legislaţia civilă permite căsătoria monahilor, legislaţia canonică o interzice cu desăvârşire. După hirotonie nu-i mai este permis clericului să se căsătorească. Totuşi, din raţiuni superioare şi având în vedere interesele bisericeşti, s-a convenit în mod tacit ca, de la caz la caz, pe motive bine întemeiate, să acorde dispensă în acest  sens  orice sinod local şi orice ierarh eparhiot(Va urma).

*

Părintele Arsenie Dumitrache. Nu ştiu dacă a mai scris cineva vreodată vreun rând în presă, ori în vreo carte despre Părintele Arsenie Dumitrache. Poate acestea sunt cele dintâi cuvinte scrise aici pe pământ despre dânsul. Pentru mine a rămas chipul adevăratului călugăr pe care l-am cunoscut până acum în trecerea mea prin această lume.

Venisem la Parohia Malovăţ preot la 1 octombrie 1979. Biserica de la Malovăţ era în stare jalnică. O găsisem cu o pictură degradată în proporţie de 80%, conform proiectului de pictură. Acoperişul era din tablă veche, descheiată, ruptă. În biserică erau porţiuni mari de podea putredă. Mai multe străchini aşezate prin biserică preluau apa ce curgea de la ploaie prin acoperiş şi prin tavan. Tâmplăria era putredă. Mai multe geamuri erau înlocuite cu ghemotoace de cârpe. Alunecările de teren din zonă făcuseră ca biserica să fie, pur şi simplu, ruptă pe mai multe locuri. Prin crăpăturile din zid puteai băga pumnul fără să te zgârâi. Catapeteasma era crăpată pe mai multe locuri. Îmi era teamă să fac slujbă în altar, fiindcă exista pericolul să se prăbuşească peste mine. Când a fost vorba s-o demolăm, m-am urcat cu scară şi am început să dau jos cărămidă cu cărămidă. Flamba, ameninţând dintr-un moment în altul cu prăbuşirea. Mulţi enoriaşi erau de părere că mai ieftin ar fi dacă am  demola-o şi am construi alta nouă. Le-am răspuns: ,,-Când mama Dvs. îmbătrâneşte sau se îmbolnăveşte, o aruncaţi în ogaş şi vă luaţi alta?”

Oamenii m-au înţeles. Au pus mână de la mână, făcând eforturi uriaşe. Am început lucrările de consolidare şi reparaţii. Zi şi noapte trimiteam circulare pe la eparhii, mânăstiri, diverse instituţii, cerând ajutoare, pentru a nu fi greutatea prea mare pentru sătenii noştri. Lucrurile se precipitau şi trebuiau bani mulţi. Lucrau mai multe echipe de muncitori, trebuiau multe materiale şi toate trebuiau achitate urgent.

Într-o zi, urmare cererii mele de ajutor, am primit o scrisoare. Era un colţ de hârtie îngălbenită, pe care era scrijelit un scris ca de copil de clasa întâia. Scria: ,,Părinte Alicsandre, fă bine şi vino până aici, la Mânăstirea Suzana. Părintele Arsenie”.

Nu ştiam unde este acea mânăstire. Am aflat că e în judeţul Prahova, pe Valea Teleajenului, ceva mai sus de Mâneciu. Am scris: ,,Părinte Arsenie, distanţa e mare, cheltuiala e multă cu drumul, eu sunt prins aici cu lucrările la biserică. Dacă vreţi să ne trimiteţi vreun ajutor, vă rog trimiteţi prin poştă!” Răspunsul nu s-a lăsat aşteptat: ,,Părinte Alicsandre, fă bine şi vino până aici. Îţi plătesc eu drumul!” 

Le-am spus consilierilor mei şi mi-au zis: ,,-Du-te, părinte, până acolo! E călugăr la o mânăstire, nu e un oarecare!”

M-am dus. Mânăstirea Suzana era mânăstire de maici. Era o adevărată minune rătăcită-n munţi. Am întrebat de Părintele Arsenie Dumitrache şi mi-au arătat o căsuţă undeva în curtea mânăstirii. M-am dus acolo, am bătut, am strigat, dar n-a răspuns nimeni. Am aşteptat. Peste mai bine de o jumătate de oră a venit un călugăr bătrân, cu pletele şi barba albă, abia ducându-şi povara anilor. L-am salutat, m-am recomandat şi şi-a amintit de mine. M-a poftit să aştept. A intrat în casă şi după multă-multă vreme a ieşit cu un pachet. În el  erau 20.000 lei. Salariul meu era de 2.000 lei. Aveam la mine chitanţierul. Cu mare greutate m-a lăsat să-i tai chitanţă, dar nu cu numele lui, ci  ,,Diverşi credincioşi”. Erau bani primiţi de el de la credincioşi. Mi-a dat şi 300 lei pentru drum. Cu banii aceia am luat fierul-beton necesar pentru centurile necesare bisericii în lucrarea de consolidare.

A mai trecut o vreme, lucrările mergeau, dar banii erau tot mai puţini. I-am scris iar. M-a chemat la el. Mi-a mai dat 5.000 lei şi 300 lei pentru drum. M-a luat valul şi nu i-am mai scris câţiva ani. Când i-am scris, mi-a venit răspuns de la stăreţie, că Părintele Arsenie nu mai este la ei.

Am scris despre el regretatului Mitropolit Antonie Plămădeală. Era vremea când ierarhii găseau timp să răspundă la scrisori! Mi-a scris vlădica Antonie, că pe Părintele Arsenie Dumitrache îl transferase Sfântul Sinod la Mânăstirea Cocoş din judeţul Tulcea, fiindcă începuse poporul să-l socotească Dumnezeu, tocmai pentru dărnicia, curăţenia  şi credinţa sa. Dumnezeu să-l ierte!

*

Excursiile-pelerinaje. Cu mai mulţi ani în urmă, excursiile pelerinaje deveniseră o adevărată tradiţie în parohia noastră. În special înainte de 1989 am organizat nenumărate excursii-pelerinaje la mânăstiri. Era destul să lansez propunerea şi în câteva zile zeci de persoane se înscriau. În mod obişnuit, excursiile se făceau cu câte trei autocare, destul de des cu trei autocare şi un microbuz, rareori cu un singur autocar. Uneori , mergeau şi mai mulţi dintr-o familie. Participam la hramurile mânăstirilor, sau, pur şi simplu, vizitam anumite zone ale ţării. Am văzut cu acele prilejuri mânăstirile din Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Banat, Dolj. Am vizitat muzee şi case memoriale(T. Vladimirescu din Vladimirii Gorjului, Ecaterina Teodoroiu din Tg. Jiu, C. Brâncuşi de la Hobiţa Gorjului etc.). Mulţi îşi mai amintesc şi azi cum se aşezase regretata Floarea Zorliu(a lui Poleacu) din Bârda lângă vatra lui Tudor Vladimirescu, pusese mâna pe căldarea de acolo şi începuse să-l bocească pe bietul Tudor! Am vizitat oraşe, precum Tr. Severin, Orşova, Caransebeş, Timişoara, Hunedoara, Deva, Alba-Iulia, Sibiu, Petroşani, Piteşti, Tg. Jiu, Rm. Vâlcea, Craiova, Calafat etc. Am organizat excursie la Chişinău şi Cernăuţi, văzând cu acest prilej şi nordul Moldovei cu salba lui de mânăstiri.

Erau şi situaţii dificile, cum a fost cea de la Curtea de Argeş, când am dormit în  autocare, deşi era sfârşit de noiembrie. S-a speriat regretatul Mitropolit Nestor, când, aflat în mijlocul catedralei din Craiova într-un anumit moment al slujbei, cu faţa spre altar, s-a trezit cu un puhoi de 150 persoane intrând în biserica în care erau doar câţiva credincioşi la ora aceea! Ne-a poftit după slujbă la mitropolie, ne-a vorbit, ne-a servit cu câte ceva de-ale gurii, am făcut poze cu dânsul. Şi azi văd asemenea poze prin casele unor enoriaşi de-ai noştri. Am vizitat, după Revoluţie, oraşele-martir Timişoara şi Sibiu şi ne-am îngrozit văzând urmele gloanţelor pe faţadele clădirilor. Am pus coroane, flori şi lumânări la locurile cuvenite pentru eroii-martiri ai neamului.

Au fost şi momente dificile. Îmi amintesc, spre exemplu, ziua de duminică, 1 iulie 1984. Organizasem o excursie în judeţul Gorj. Taxasem trei autocare şi un microbuz la ONT. Dimineaţa, în revărsatul zorilor, maşinile erau prezente la capătul satului Bârda. Lumea curgea cârduri-cârduri pe toate uliţele. Ne-am îmbarcat cei din Bârda, am făcut apelul şi am pornit. La Malovăţ aştepta puhoiul cel mare. S-au urcat toţi care pe unde au putut. În timp ce făceam apelul, a apărut primarul de atunci al comunei, însoţit de doi miliţieni înarmaţi. M-au chemat şi mi-au ordonat scurt, sec: ,,- În zece minute, toată lumea să fie pe tarla, iar autocarele în garaj!”

Grea situaţie! Am încercat să-l determin să revină asupra hotărârii. Imposibil. Au coborât mai mulţi bărbaţi din autocare şi l-au rugat stăruitor pe primar să nu ne împiedice să facem excursia. Degeaba. Pe tarla şi mai multe nu. În realitate, treaba cu tarlaua era o poveste, fiindcă, de fapt, era între campanii. Se terminase îngropatul porumbului şi nu începuse seceratul. Răspunsul ne-a lăsat muţi: ,,- Tovarăşi, campania agricolă durează de la 1 ianuarie la 31 decembrie! În rest, puteţi face câte excursii vreţi!”

Clar, nu? În grupul nostru de excursionişti nu erau numai membrii ceape, ci şi muncitori, elevi, intelectuali, pensionari, deci oameni care nu puteau fi obligaţi să meargă la muncă pe tarla, iar ziua aceea era zi de duminică, nu zi de muncă. Degeaba! I-am propus primarului să ieşim toţi la muncă într-o altă zi a săptămânii şi să facem normele respective. Imposibil. Lumea se agitase. Mi-era teamă să nu degenereze conflictul şi să scape de sub control, fiindcă printre noi erau şi unii mai iuţi la mânie. De la sediul ceapeului, primarul a dat telefon unui oarecare Stoica,  înalt funcţionar la judeţeana  de partid. I-a explicat în câteva cuvinte situaţia, deşi se părea că acela o ştia deja. Răspunsul a venit prompt: autocarele în garaj, lumea la muncă, iar preotul să se prezinte a doua zi la el. Cu mare greutate am reuşit să convingem lumea să se întoarcă acasă. Nimeni nu s-a dus la muncă în ziua aceea. 

A doua zi am început colindul pe la partid şi pe la securitate. Eram acuzat că fac propagandă mistico-religioasă în rândul cetăţenilor şi sabotez campaniile agricole, organizând excursii la mânăstiri în timpul acestor campanii. Cuvântul Mântuitorului: ,,Nu vă îngrijiţi ce veţi răspunde, căci Duhul  Sfânt vă va da vouă cuvânt, căruia nu-i vor putea sta împotrivă!” mi-a dat curaj.  Deşi îmi era teamă de astfel de anchete, am dat declaraţii scris şi oral, susţinându-mi cauza astfel: ,,-Am organizat excursii în judeţ şi în ţară şi am vizitat ctitoriile epocii Ceauşescu: oraşe noi, sate înfloritoare, care pot fi exemplu pentru comuna noastră, obiective industriale magistrale, precum Hidrocentrala de la Porţile de Fier, muzee judeţene, în care am  putut vedea marile realizări ale vremii noastre. La Muzeul Judeţean din Tg. Jiu am vizitat expoziţia pe tema ,,Tinereţea revoluţionară a tovarăşului Ceauşescu!” De asemenea, am vizitat Scorniceştiul, satul natal al tovarăşului. Şi tot aşa le-am prezentat tovarăşilor astfel de obiective, la sfârşit adăugând:

,,- Vă rog să-mi spuneţi cine a mai organizat excursii la astfel de obiective cu cetăţenii comunei noastre? Nu intră, oare, astfel de evenimente în contextul mare al educaţiei politico-cetăţeneşti? E adevărat, că am vizitat şi monumente şi complexe istorice de arhitectură şi artă, printre care şi unele mânăstiri, dar ele fac parte din istoria poporului nostru, din viaţa noastră naţională! Nu ne putem dezice de părinţii noştri, fiindcă noi românii nu suntem orfani!” 

Anchetatorii mei se uitau la mine ca la un extraterestru. Nu le venea a crede  că situaţia putea să ia o asemenea întorsătură. La sfârşit, mi-au spus, după ce s-au consultat între ei: ,,- Părinte, organizează astfel de excursii câte vrei, dar cu două condiţii: în primul rând, să fie o altă instituţie din comună care organizează excursia: şcoala, poliţia, dispensarul, chiar magazinul alimentar, dar să nu apară biserica sau parohia; în al doilea rând, pe cererea pe care o adresează acea instituţie primăriei pentru excursie, primarul să scrie că este de acord cu data propusă, ori să găsiţi împreună o altă dată potrivită. Dă-le şi celor de la primărie această satisfacţie şi nu te va mai opri nimeni!”

Din momentul acela chiar nu s-a mai opus nimeni, iar excursia întreruptă a fost reprogramată.

În ultimii ani, încerc mereu să mai organizez excursii, dar merge greu! Aceiaşi oameni sunt, dar nu mai este duhul, interesul, plăcerea de a pleca. Nu cred că numai criza economică e de vină!

*

Cuvinte duhovnicești. Redăm mai jos câteva sfaturi ale Părintelui Arhim. Arsenie Boca, grupate sub titlul Cum răbdam răul? Iată-le:

,,Prin nimic nu ne întâlnim mai mult cu mila lui Dumnezeu ca în rugăciunea făcută din durere pentru alţii.

Răbdarea răului, iertarea fraţilor şi rugăciunea în ascuns, au putere înaintea lui Dumnezeu.

Nu primeşti ocara, pierzi mântuirea şi devii jucăria lui sarsailă.

Patimile şi faptele [rele] nu scad decât numai când dobândeşti o atenţie neîncetată la tot ce gândeşti. Gândul să ştim să-l măturăm, dacă e de măturat, dacă nu, să-l ajutăm.

Ca să scapi de uriaşul minţii (de uitare) trebuie să citeşti până la istovire.

Ori de câte ori ţi se taie capul (căpos) eşti răstignit pe cruce şi aşa îţi trebuie; prin aceasta urmează pe Domnul Hristos.

Ori de câte ori te mândreşti, te aperi şi nu eşti smerit, te atacă şi te pedepseşte vrăjmaşul nocturn, dar cu voia lui Dumnezeu.

Cine nu iubeşte certarea, n-are minte”.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, am primit câteva ajutoare și donații, astfel: Domnul Ing. Marin Zăuleț din Tr. Severin: 634 lei(Pernele pentru azilul de la Bâcleș); Doamna Dr. Ionescu Mihaela Aritina din Curtea de Argeș(AG): 500 lei; Domnul Sâmpetru Emil din Brăila: 400 lei; Doamna Elisabeta Leferenz din Nȕrnberg(Germania): 245 lei; Doamna Nicolae Victoria din Tr. Severin Domnul  Boncioc Daniel din Timișoara, fiu al satului Malovăț, Domnul Golea Daniel-Cătălin din Văgiulești(GJ) și Domnul Băloi Cătălin din Colibași(MH): câte 100 lei; Doamna Rolea Violeta din București, fiică a satului Bârda: câte 50 lei.

Domnul Crăciunescu Costel, Doamna Borcilă Elena, Doamna Păunescu Aurelia, Domnul Bazavan Gabriel-Gheorghe, Domnul Oproiu Nicolae și Doamna Giurcan Mirela din Malovăț și Doamna Achimescu Mariana din Bârda au achitat câte  100 lei pentru contribuția de cult.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

În ziua de 3 sept. am făcut o vizită la Azilul de la Bâcleș. Am donat acolo cinci televizoare noi și 32 perne. Pernele au fost plătite de  Domnul Ing. Marin Zăuleț din Tr. Severin, iar televizoarele de  Domnul Pau Claudiu din Malovăț. Dumnezeu să le răsplătească!

*

Publicații.  Menționez întâi câteva recenzii mai vechi privind cărți publicate de către parohia noastră, care s-au tot adunat, ca apa la iazul morii și apoi pe cele din ultima vreme: Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut(Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2012), în Ion N. Oprea, Istorii, comentarii, miscelanea, Adjud, Editura Armonii Culturale, vol. XXXIX, 2021, p. 159; Cristian Stănciulescu-Bârda, Primește-mi inima(Craiova, Editura Sitech, 2022),  în Ion N. Oprea, Istorii, comentarii, miscelaneea, vol. LX, Adjud, 2022, pp. 19-20; vol. LXIV, Adjud, Editura ,,Armonii Culturale”, 2023, pp. 288-289; Al. Stănciulescu-Bârda, Inima mamei(ed. a III-a, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2022), în Ion N. Oprea, Istorii, comentarii, miscelanea, Adjud, vol. LXIII, 2022, p. 55; Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Aleea cu statui, vol. I(Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2023), în Ion N. Oprea, Istorii, comentarii, miscelanea, Adjud, vol. LXXI, 2023, pp. 29-31; Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Viața Cuvioasei Teofana Basarab(Bârda, Editura Cuget Românesc, ediția a IV, 1022), în Ion N. Oprea, Istorii, comentarii, miscelanea, Adjud, Editura ,,Armonii Culturale”, vol. LXXII, p. 99; Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Ortodoxia”(Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2020), în vol. Ion N. Oprea, Istorii, comentarii, miscelanea, Adjud, vol. LXXXII, 2024, pp. 61-62; Cenzura, în Ion N. Oprea, Istorii, comentarii, miscelanea, Adjud, vol. LVII, 2022, pp. 11-15; Lecția lui Iuda, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIV(2024), nr. 1244(5 sept.), pp. 12-13; ,,Scrisoare pastorală”- 524, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 10 sept. 2024, ediție on-line(https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 10 sept. 2024, ediție și on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 18 sept. 2024, ediție și on-line (http://www.observatorul.com);  Misiune eșuată, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIV (2024), nr. 1245(12 sept.), p. 12;  

Am reușit să publicăm cartea preotului Dvs., Dogmatică. Contribuții bibliografice (342 pag.).

Având în vedere timpul foarte puțin de care dispune omul zilelor noastre și specializarea lui tot mai necesară pe ramuri foarte restrânse ale Teologiei, am decis să realizăm bibliografii pe ramuri de activitate și de studiu cât mai specializate.

În acest sens, am socotit foarte necesară continuarea editării principalelor capitole ale Teologiei Ortodoxe. Cu puțin înainte am publicat Secțiunea Biblică. Contribuții bibliografice. Continuăm eforturile noastre cu acest mare capitol privind Teologia Dogmatică. Și el dovedește prisosință interesul de care s-au bucurat studiile teologice în cultura românească. Cele cca. 3.000 de studii, articole, recenzii și reportaje publicate în revistele conspectate începând din 1874 și până aproape în zilele noastre dovedesc cu prisosință interesul de care s-a bucurat studiul Teologiei în cultura românească. Am conspectat, așadar, revistele ,,Biserica Ortodoxă Română” (1874-2014), ,,Studii Teologice”(1927-2018), ,,Ortodoxia” (1949-2008), ,,Mitropolia Olteniei”(1948-2008).

În același timp, lucrarea noastră devine un instrument de mare utilitate tuturor celor ce studiază Teologia Dogmatică, fie că sunt profesori, doctoranzi, masteranzi, studenți în Teologie, preoți, călugări sau, pur și simplu, doritori de cunoaștere într-ale Bibliei. Regretăm că nu am avut posibilitatea să conspectăm toate revistele teologice care au apărut de-a lungul timpului, iar pe cele ce le-am consultat nu am avut posibilitatea să le aducem ,,la zi”. Cercetarea continuă și, poate, cu voia Domnului, vom ajunge într-o zi să avem bibliografii complete pentru fiecare secțiune a studiului teologic. Oricum, truda noastră face un început. Sperăm să fie de folos.

Am împărțit materialul pe revistele consultate, iar în cadrul fiecărei reviste am organizat materialul după programa analitică a învățământului teologic, pentru ca lucrarea noastră să devină cât mai utilă celor ce o vor folosi. La multe dintre materialele conspectate am adăugat și un scurt rezumat. Am realizat un indice de autori la sfârșitul cărții, astfel încât lucrarea noastră să devină un instrument cât mai practic. Sperăm ca truda noastră să fie de bun augur tuturor celor ce se vor nevoi să înțeleagă și să propovăduiască adevărul transmis nouă prin Sfânta Scriptură. Le dorim succes!

*

Zâmbete. ☺,,- Ce sunt rușii? Prieteni sau frați?” ,,- Frați, că prietenii ți-i poți alege...!” ☺ Profesoara: ,,- Să scrieți cu majuscule!” Eleva: ,,- Dacă nu avem majuscule, putem să scriem cu pixu...?” ☺ În timpul războiului secular, care a durat 30 de ani! ☺Personaje: Toma Alimoș - personaj principal; Manea - personaj secundar; calul (murgul) - personaj animalic.☺,,- De ce ai venit la mine?” întrebă un dentist pe un țigan, care avea toți dinții îmbrăcați în aur. ,,- Am venit să-mi pui o alarmă… !!!” ☺,,- O cafea, vă rog! Fără lapte, fără zahăr…!” ,,- O doriți neagră?” ,,- Aveți și alte culori?” ☺,, - O cafea, vă rog!” ,,- Lapte, zahăr, să pun?” ,,- Fără săpun!” ☺,,- Cine își mai amintește? Pe vremea noastră, când se lua curentul, ne uitam cu lumânarea la televizor!”☺Vecinii mei iubesc atât de mult muzica pe care le-o pun, încât au chemat și poliția ca să o asculte! ☺Înainte de facebook numai familia ta știa că ești prost! ☺,,– De ce este România o țară drăguță?”  ,,– Pentru că are gropițe.”☺Eu asta n-o mai înțeleg: când împlinești anii, stingi lumânarea; când mori, ți-o aprinde! ☺Cum îţi aşterni şi apare unul să se culce în locul tău!

*

Cununii. Înmormântări. În ziua de 7 Sept. am oficiat cununia Domnului Berneanu Costinel din Malovăț cu Domnișoara Gașpar Ramona-Valentina. Dumnezeu să le ajute! În ziua de 1 Sept. am oficiat slujba înmormântării pentru Nistor Marian(50 ani) din Malovăț, în ziua de 4 Sept. pentru Luca Gheorghița(87 ani) din Bârda. Dumnezeu să-i ierte!

*

Apel. Patriarhia Română, Episcopia Severinului și Strehaei, cât și Parohia Malovăț fac apel către toți cei cu dare de mână, care binevoiesc să sprijine pe sinistrații din județele Galați și Vaslui, să binevoiască a dona bani, atât cât vor binevoi dumnealor, la parohia de care aparțin. Se va elibera chitanță nominală fiecăruia.  Deocamdată nu se strâng haine sau alte produse. Numai cei care au trecut prin momente asemănătoare știu cu adevărat în ce situație se află frații noștri din acele județe!

*

Anunțuri. ❋Dacă cineva nu are posibilități să cumpere cele necesare copiilor pentru începerea școlii, să ia legătura cu preotul; ❋Cineva din București vinde cinci hectare de teren în intravilanul satului Cerneți, cu ieșire la șosea. Relații la preot.

*

Program. În cursul lunii Octombrie avem următorul program de slujbe: 5 Oct.(Bârda-Malovăț); 6 Oct.(Bârda); 12 Oct.(Malovăț-Bârda); 13 Oct.(Malovăț); 14 Oct.(pomeniri la ora 8 în Bârda; slujbă la Malovăț); 19 Oct.(Malovăț-Bârda); 20 Oct.(Bârda); 26 Oct.(slujbă la Bârda; pomeniri la 12.30 în Malovăț); 27 Oct.(Malovăț). În restul  timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa: stanciulescubarda@gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda