Să cunoaştem pe unul dintre prietenii blogului şi revistei "Izvoare Codrene" - scriitorul VASILE BELE

Numele: AUREL BELE    

Pseodonimul cu care semnează: Vasile Bele

Data și locul nașterii: 20 martie 1970 – Baia Mare

Zodia: pești

Realizări personale:

Adresa e-mail: v_bele@yahoo.com

Publicații:

2005

Căsnicia pasului, Editura Geo G, Baia Mare – poezie, pag. 132, ISBN  973-85760-5-9;

2005

Poezia nunților pe Fisculaș, Editura Fundației Culturale Zestrea, Baia Mare – carte premiată la Festivalul de poezie și folclor Vasile LUCACIU         – Cicârlău, 2004, vol. I, pag. 320, ISBN 973-99529-8-6;

2006

Poezia nunților pe Fisculaș, Editura Fundației Culturale Zestrea, Baia Mare, vol. II, pag. 328, ISBN 10-973-9854-29-1 / 13-978-973-8954-29-8;

2008 

Încercări desculțe – poezie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 116, ISBN 978-973-751-779-1;

2008

Toponimia satului Chiuzbaia – monografie toponimică a localității Chiuzbaia, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 226, ISBN 978-973-751-837-8;

2009 

Nunta ca întemeiere. Orația de colăcărie în poezia nunții, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 96, ISBN 978-973-53-0051-7;

2011

Veronica Crăciun Perșe – un suflet printre stele – Editura Eurotip, Baia Mare, 2011, pag. 102, ISBN 978-606-617-004-8.

2012   

7 zile – 7 poeme – poezie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012, pag. 126, ISBN 978-973-53-0862-9.

Publicații în colaborare:

2009  

Jandarmeria Maramureșeană. Tradiții și perspective, Editura Universității de Nord, Baia Mare, (o schiță monografică a Inspectoratului de Jandarmi Județean Maramureș) coordonator lucrare – general de brigadă Lucian Vasile IRIMUȘ; Col. Ioan HOSSU, preot militar drd. Daniel ACHIM, mr. Cristian SABĂU, cpt. Sergiu TOMOIAGĂ, cpt. Ioan TĂLPĂȘAN, lt. Mirela AVRAM, pag. 288, ISBN 978-606-536-025-2. 

2011

Silvia Tămășan - născută în zodia cântecului. Amintiri din viața artistică,  Editura Eurotip, Baia Mare, 2011 - coordonator de lucrare Vasile Bele, colaboratori: Gheorghe Ursan, Ramona Ursan, Cristina Bele și prof. Florica Jurasko, pag. 204, ISBN 978-606-8170-58-9;

2012  

Ghid de organizare a unei nunți – obiceiuri, păreri, impresii personale, gânduri,  întrebări, răspunsuri, apărut la Editura Eurotip, Baia Mare, 2012, pag. 132 - lansarea la ,,Târgul de nunți”, organizat la Gold Plaza Baia Mare, în perioada 3 – 5 februarie 2012, coord. Vasile Bele -  în colaborare cu Gheorghe Ursan, ISBN 978-606-617-049-9. 

2012

Maria Tripon – mesager al Țării Oașului – promotorul țâpuriturii oșenești, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2012, pag. 272, ISBN 978-606-93174-1-9, coord. Vasile Bele, colaboratori Gheorghe Ursan, Cristina Bele, Ramona Ursan, prof. Florica Jurasko și Marius Săsăran.

2013

Colecția poezie populară, cântece din bătrâni, vorbe și zicători, colinde, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013, pag. 96, în colaborare cu Marița Grigor, carte prefațată de Gheorghe Ursan.

........................................

2009

Fondatorul revistei DIN VATRA SATULUI - fondator, redactor șef al revistei DIN VATRA SATULUI – revistă socio-culturală de promovare a valorilor tradiționale.

Nr. 1 (1) Din vatra satului – CHIUZBAIA – obiceiuri de Crăciun – colaboratori – Ramona URSAN, Cristina BELE, Marius Săsăran, prof. Florica JURASKO și Gheorghe URSAN, coordonator VASILE BELE, pag. 28, ISSN 2418-5416.

2010

Mocira – studiu monografic pe localitatea Mocira,

Nr. 1 (2) Din vatra satului MOCIRA – (colaboratorii de mai sus) plus alți colaboratori, printre care: prof. Maria TRIPON, prof. Zorica Elvira GIURGIU, prof. Nicoară MIHALI, înv. Voichița BUDA, înv. Diana TĂMÎIAN, pag. , ISSN 2418-5416.

2011

Chiuzbaia – vatra de spiritualitate, leagăn și scut de apărare.

Nr. 1 (3)  ,,Din vatra satului” – o revistă de promovare a valorilor tradiționale. Studiu de caz pe localitatea CHIUZBAIA, număr metaforic intitulat:  ,,CHIUZBAIA  - vatră de spiritualitate, leagăn și scut de apărare”, pag. 68, ISSN 2418-5416.

2012

Nr. 1 (4) - Obiceiuri de Crăciun – pag. 72, ISSN 2418-5416.

2013

Nr. 1 (5) – număr dedicate în exclusivitate memoriei interpretei de muzică populară autentică – VERONICA CRĂCIUN PERȘE – reprezentanta Bihorului.

Revista Din vatra satului nr. 1 (5) – ediție IN MEMORIAM – VERONICA CRĂCIUN PERȘE. ,,Doi ani fără Veronica Crăciun Perșe – pe scena cântecului popular”, pag. 56, ISSN 2418-5416.

.............................

2005 

CD audio cu colinde tradiționale, împreună cu Grupul folcloric FLORI DE CÂNTEC ROMÂNESC  - sugestiv intitulat NOI UMBLĂM A COLINDA.

Membrii grupului: - soliști ai cântecului popular românesc din mai multe zone folclorice (Bihor, Oaș, Țara Codrului, Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Maramureșul Istoric, Sălaj). Maria TRIPON - Țara Oașului, Mărioara POP și Onișor POP - Țara Lăpușului, Malvina Madar IEDERAN - Țara Codrului, Veronica CRĂCIUN PERȘE – Bihor, Viorica HAIDUC BOTE – Sălaj, Vasile POP - Țara Chioarului, Vasile BOICIUC ROGNEANU -  Țara Maramureșului, Vasile PETRUȘAN – Românași – Sălaj.

2010

Text pentru C.D. de debut ADELINA MARIA BORZAN din Cristolțel, Sălaj.

C.D. cuprinde 15 piese compuse de Vasile Bele, iar aranjamentul orchestral este asigurat de către prof. Lică Negrea.

,,Ceteraș mândru cu clop” – voce Adelina Maria Borzan – 2010.

2012

Text pentru C.D. de debut al interpretei CRISTINA PETRIMAN – din Libotin, Țara Lăpușului. Orchestrație –  prof. Lică Negrea și formația CRISTAL din Baia Mare.

,,Pentru bădița din sat” – debut discografic – Cristina Petriman – 2012.

................................................

2009 – 2010  

Realizator de emisiuni folclorice la IMPACT  TV  Baia Mare.

Prezintă și realizează emisiunea de folclor: DIN VATRA SATULUI;

2004 – 2008

Student al Universității de Nord, Facultatea de Litere, Baia Mare.

Lucrarea de licență – TOPONIMIA SATULUI  CHIUZBAIA – îndrumător conf. univ. Ștefan VIȘOVAN.

Staroste la peste 700 de nunți.

2009 - 2011 – masterand grupa ETNOTURISM CULTURAL – Universitatea de Nord, Facultatea de Litere, Baia Mare.

Din anul 1992 și până în prezent angajat ca subofițer de jandarm la Inspectoratul de Jandarmi Județean Maramureș (subofițer pază și protecție instituțională).

Curs de pregătire profesională:

1994 – Câmpina, 2000 – Bumbești Jiu, 2010 – Bumbești Jiu.

...........................
 Este prezent în Antologii, astfel:

2010

Antologiei revistei SINGUR - POEZIA / materiale selecționate și aprobate de Grupul Consultativ format din Felix NICOLAU, Ioan GROȘAN și Ioan Es. POP, coordonatori de lucrare, Ștefan Doru DĂNCUȘ și Gabriel COJOCARU, Editura Grinta, Cluj-Napoca și Editura Singur, Târgoviște, 2010;

2010

O antologie a poeziei maramureșene. De la poezia populară până în 2009, alcătuită de Nicolae PĂUNA SCHEIANU, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2010;

2012

ARMONII CULTURALE: MERIDIANE LIRICE – ANTOLOGIE UNIVERSALĂ A POEZIEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE (124 POEŢI CONTEMPORANI), Editura Armonii Culturale - Adjud, 2012.

Beneficiind de frumoasele ilustraţii grafice ale pictorului bucureştean MIHAI CĂTRUNĂ, într-o formă grafică deosebită, lucrarea are 832 de pagini, în format A4. Cei 124 de poeţi prezenţi în antologie picură lacrimi de ambrozie în visul a cărui împlinire se înfăptuieşte astăzi, dorindu-se o nouă pagină din istoria literaturii române contemporane.

Publică articole în:

-         revista memoria ethnologica;

-         revista jandarmeria maramureșeană;

-         informația zilei de Maramureș;

-         revista singur;

-         slova-creștină.ro;

-         ziarulnațiunea.ro;

...................................

În curs de pregătire:

-         poezie – Încă un gând. Taine;

-         nr. 4 al revistei DIN VATRA SATULUI – studiu monografic – GROȘII ȚIBLEȘULUI – revistă propusă și finanțată de Primăria Groșii Țibleșului;

-         Zece interpreți de nota 10 – o carte unde vor fi incluși un număr de zece interpreți de muzică populară autentică – prezentarea biografică, parte din repertoriul de cântece;

-         Graiul și scrierea din Chiuzbaia – satul de la poalele Ignișului – probleme de vocabular, lexic și grai;

Articole publicate în CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI:
- Mănăstirea ROHIȚA - ținut de basm și legendă, renăscut întru spiritualitate și dumnezeire.

- 7 zile – 7 poeme (poezie) – luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică.

- Revista IZVOARE CODRENE. Istoria unei reviste – revista unei istorii.

- Groșii Țibleșului – locuri, oameni, fapte și tradiții.

Articole publicate în INFORMAȚIA ZILEI DE MARAMUREȘ:

- O cronică cu lacrimi și zâmbete – apariție aditorială în memoria celei care a fost Veronica Crăciun Perșe, din Petreasa, Bihor. Veroncia Crăciun Perșe – un suflet printre stele.

- 45 ani de activitate artistică și 66 ani de viață. Viața este însăși un cântec pentru interpreta de muzică populară Silvia Tămășan.

- Groșii Țibleșului – satul cântat de Onișor Pop – născut pentru a transmite prin cântec, bucurie și emoție.

- Mănăstirea Bârsana – leagăn de spiritualitate maramureșeană.

- Maricica Mihoianu – după 25 de ani de cântec – recenzia cărții Maricica Mihoianu -.

- Cinci decenii de viață pentru Maria Tripon – joi 6 decembrie 2012, pag. 8 – 9, Informația zilei de Maramureș, anul XI, nr. 3411.

- Săpânța, leagănul civilizației maramureșene – miercuri 12 decembrie 2012, pag. 8 – 9, Informația zilei de Maramureș, anul XI, nr. 3416.

- Mărioara Pop – lucrurile prioritare îi sunt cultura, promovarea folclorului și a tradițiilor, în Informația zilei de Maramureș, din data de 27 noiembrie 2012.

- Slobodu-i a corinda?, în Informația zilei de Maramureș, din data de 17 decembrie 2012.

............................................

Referințe critice:

1. CĂSNICIA PASULUI – poezie, Editura Geo G, 2005.

prefață de Nicolae I. Petricec

,,Căsnicia pasului – înspre lumina tiparului”

,,Energia pe care o degajă poezia lui Vasile Bele este contagioasă, transmisibilă prin simplul parcurs al demersului său lucrativ. Hâtru și ironic, izvorând din acel umor sănătos al țăranului, mustrător și glumeț, versul său se vrea o replică la versul alb, tot mai des întâlnit, tot mai încifrat și risipit în neologisme abstracte care diminuează mesajul, sufocându-l mult prea devreme, obosind și terorizând cititorul care se refugiază în lectură, tocmai spre a găsi oaza de liniște și seninătate după care tânjește în cotidianele preocupări, nu o dată stresante (p. 3)” .

                                                        poet, publicist  Nicolae I. Petricec

2. POEZIA NUNȚILOR PE FISCULAȘ - poezie, vol. I, Editura Fundației Culturale Zestrea, Baia Mare, 2005.

Carte premiată la Festivalul de poezie Vasile LUCACIU de la Cicârlău, secțiunea folclor, 2004. 

prefață de Nicolae I. Petricec

,,Între două începuturi de lume”

Așezată între botez și moarte, între lacrima bucuriei venirii pe lume și lacrima dureroasă a despărțirii de ea, între două începuturi de lume, nunta, a fost și este un reper de căpătâi în viața unui om.

Carte premiată la Festivalul de poezie și folclor Vasila LUCACIU, din Cicârlău, 2004 - abordează tema nunții din Maramureș, mai precis, din zona așa-zisă a Fisculașului, adică a perimetrului cuprins, între Țara Lăpușului, Țara Chioarului și Maramureșul Istoric, zone de altfel foarte bogate în tradiții și obiceiuri. Zone, care păstrează și conservă foarte bine folclorul și tradiția. Dacă expresia nu supără și nu deranjează, aș putea spune că, lucrarea de față reprezintă, un adevărat ,,Manual al stărostitului”. 

Volumul mare de rânduieli pe care le conține și truda sisifică a autorului de a le aduna, între două coperți, acestea sunt de apreciat. După cum am spus, la început, timpul ete, unul dintre dușmanii, vinovați de ,,poluarea” folclorului, a obiceiurilor și datinilor noastre străbune. Ei bine, această carte este, unul din modurile de a ne opune acestei agresiuni ale nemilosului Cronos și de a consemna ceea ce trebuie consemnat, pentru sertarele memoriei viitorului, înainte de a uita.

                                                            poet, publicist Nicolae I. Petricec

3. POEZIA NUNȚILOR PE FISCULAȘ - poezie, vol. II, Editura Fundației Culturale Zestrea, Baia Mare, 2006.

prefață de prof. univ. dr. Petru Dunca

Studiu introductiv

Căsătoria fundamentează structura de neam precum relațiile sociale, restructurând identități în funcție de un sistem de norme bine consolidat. Neamul este cel care dă coerență unei comunități. Intrarea într-un neam se face prin intermediul căsătoriei. În comunitățile din Maramureș ,,familiile de neam mare”, de ,,neam bun” sunt structurate ereditar și sunt conștiente de identitatea lor, ele beneficiind de respect în cadrul raporturilor sociale.

Nunta reprezintă momentul confirmării publice a căsătoriei, rit  fundamental de trecere, ce implică norme și valori socio-culturale. Etapele  ritualului în comunitățile țărănești din Maramureș au fost extreme de complexe, semnificațiile simbolice fiind și ele pe măsură.

Vasile Bele vine în linia tradiției stărostitului cu experiența sa, pasiunea sa pentru tradiții, prin spontaneitatea sa, prin puterea sa de inventivitate în domeniul versificației, prin talentul său oratoric și contribuie la menținerea acestei instituții, în noile contexte, în sensul cultural-valoric, instituție care se reformează mereu.

Ca și prima sa lucrare, și această lucrare se constituie într-un Manual de stărostit. Vasile Bele face acel salt important de la actor  în eveniment la cel de autor, la cel care își consemnează creațiile din cadrul evenimentului reprezentativ al  nunții.

El face saltul de la oralitate la textul scris, care rămâne pentru generațiile prezente și viitoare. Nu numai valoarea de creație, de susținere și menținere a momentului ritual se evidențiază, ci și valoarea de mărturie, și în același timp funcția didactică a acestui ,,manual de stărostit” primează. 

Într-o lume aflată într-o continuă dinamică, în procesul de metamorfozare a ritualurilor, ,,manualul de stărostit” al lui Vasile Bele este mai mult decât o ,,culegere” de texte ce aparțin unor situații ritualice. El ilustrează și permanentizează un discurs despre o realitate eterogenă, încărcată de multiple simboluri ale unui trecut, care revine din alte contexte și forme, îmbinându-se cu un present în care valorile își evidențiază perisabilitatea.

Dincolo de meritele sale, pșe care le-am amintit, prin discursul care ,,spune” ritul (un rit mult schimbat), cartea lui Vasile Bele, rămâne o provocare de o pregnantă actualitate.

                    

                                          prof. univ. dr. Petru Dunca

Construită printr-o variantă a tehnicii povestirii în ramă, ,,Poezia nunților pe Fisculaș” de Vasile Bele privește evenimentele prin prisma unui narator-raisoneur, starostele, martorul și organizatorul unor momente-cheie ale destinului – nunta și numeroasele sale variante. Spațiul, timpul și mentalitățile sunt elemente hotărâtoare în creionarea diverselor moduri de organizare. De la formele cu character puternic tradiționalist, până la variantele hibridizate, generate de-a lungul timpului de o citadinizare forțată și nu de puține ori prost asimilată, la ,,tradiția” urbană, versurile prezente în această carte acoperă toată această arie.

Formă a poeziei populare, aceste cântece de nuntă își asumă, firesc, elemente din structura basmică. Tot ce are legătură cu fastul, vine din fabulosul curții împărătești, transferat, temporar, unui moment privilegiat.

      

                                                     Conf. univ. Carmen Dărăbuș

Vasile Bele și-a lansat cartea printre colegi

Fără îndoială, cele mai gustate momente oferite vizitatorilor Unității de Jandarmi au fost prezentarea armamentului din daotare, tehnici de luptă și demonstrația cu câinii de serviciu. ….

Partea culturală a manifestării a constituit-o lansarea volumului ,,Poezia nunților pe Fisculaș”, semnat de plutonierul major de jandarmi VASILE BELE. O lansare repetată  dacă ne gândim că prima a avut loc în Chiuzbaia, localitatea natală a autorului, în urmă cu câteva săptămâni. Au fost de față, printer alții: comisar șef Ioan Isac - șeful I.P.J. Maramureș, Teodor Ardelean – directorul Bibliotecii Județene, Viorel Pop – directorul Arhivelor Județene, colonelul Lucian Irimuș - comandantul Inspectoratului de Jandarmi, profesori, folcloriști, cadre militare, militari în termen.

                                                               Grigore Ciascai - ziarist

Originală lansare de carte în Chiuzbaia. Tratat de nunți cu exemplificare practică

Ieri, la Chiuzbaia, 10. 10. 2005, VASILE BELE – fiu al satului - și-a lansat cartea ,,Poezia nunților pe Fisculaș”, în paginile căreia a adunat cele mai frumoase datini și obiceiuri legate de nuntă. Autorul, în vârstă de 35 de ani, practică stărostitul  de 8 ani, adunând peste 300 de nunți.

În cadrul manifestărilor au luat cuvânt prof. univ.  dr. Petru DUNCA, muzeograful Janeta Ciocan, directorul Casei de Cultură Baia Sprie Dumitru Fânățean și folcloristul Pamfil Bilțiu. Lansarea de carte a fost încununată de un moment folloric în ton cu subiectul lucrării, pe scenă evoluând soliștii: Veronica Crăciun Perșe, Malvina Madar Iederan, Maria Tripon, Vasile Pop, Viorica Haiduc Bote, Vasile Petrușan, Alexandra Apostol, Vasile Boiciuc-Rogneanu. A urmat o nuntă tradițională, cu obiceiuri păstrate  din moși-strămoși: adusul găinii la nănaș, orația de colăcărie, târguitul miresei, dezgătatul miresei și jocul nevestelor.      

        

                                                                    Alina Talpoș - ziarist

Înainte de a uita

Spornică și, cu de folos, grăbire a autorului, în întâmpinarea acestei noi cărți, a acestei, noi apariții editoriale, căci, vămile timpului se înghesuie și nu se știe, care va fi ultima, pentru fiecare dintre noi, vremelnic trecători prin această lume. De aceea, comorile, mai cu seamă, cele spirituale, cuvine-se a fi adunate în sipete, vii și mișcătoare, și fără a fi ferecate sub lacătul nepăsării, transmise, prin vremi, mai departe.

Astfel am putea sintetiza, într-un rezumat provizoriu, strădania, osârdia și demersul lui Vasile Bele, cel cuprins de neastâmpăr creator și lucrativ într-un segment social, pe care, numai voluntariatul  dezinteresat și chemările interioare îl mai pot salva de la o dureroasă aneantizare. Este vorba, despre mirifica lume a satului și oamenilor săi, pe care, civilizația, în febra ei grăbită și-i imaginează, în ipostaze idilice și iluzorii, ca pe un spațiu imposibil, petrecut, undeva, într-o lume utopică a basmului. 

                                                            Marina Glodici – poetul, publicist

4. ÎNCERCĂRI  DESCULȚE – poezie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Zâmbete și verbe – sămănătorul de cuvinte

Verb ,,săltăreț”, ironic și mustrător în limbaj arhaic, specific țăranului român.  Aceasta ar fi sintagma sub care aș așeza versurile lui Vasile Bele. Zodia talentului nu îi este, de loc străină.

tovarășă  de viață – poezie

astăzi te-aștern pe-această coală de hârtie

căci cine știe ce va fi într-un târziu

și eu îmi pun banala întrebare

                       de ce scriu?

de ce? e simplu nimic de explicat

îmi pare rău de anii ce-au plecat

și au plecat acolo-n veșnicie

tovarășă de viață și bună poezie 

……

alții vor zice că le ești de prisos

că nu le ești tovarășă de viață de folos

tu lasă-i să vorbească căci numai Domnul știe

că ești tovărășă de viață și ești și poezie

iar cei cu vorba bună de se vor apropia

tovarășă de viață vor ști că ești a mea

vor ști să te respecte și tu vei dăinui

tovărășă de viață atunci când nu voi fi

să vii la mine atunci tovarășă să-mi fii

și-acolo între stele și-acolo-ai să mângâi

că nu oricare  minte poa-să scrie

tovarășă de viață și bună poezie.

                       (tovarășă de viață)

grăbită și nedreaptă plecare

pe drumul fără de întors

un  singur sens

și-o singură mișcare

puțini vor ști de drum

puțini vor ști de-a mea plecare

……..

iar apoi mai vedem noi

nefericiți zoriți grăbiți fericiți

pământ mormânt

puțini vor ști c-am fost

puțini vor ști că azi nu mai sunt

azi sunt pământ

peste mormânt.

                       (ce va fi)

5. TOPONIMIA SATULUI  CHIUZBAIA – Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Construită pe o structură de 5 capitole, astfel: cap. I – File din istoria satului Chiuzbaia, cap. II – Noțiuni generale depre toponimie, cap. III – Aspectele geografice ale satului Chiuzbaia, cap. IV – Aspectele istorice ale satului Chiuzbaia și cap. V  - Monografia toponimică a satului Chiuzbaia.

Am scris toate acestea cu mult drag, pentru că fiecare lucru face parte și din mine. Aici a fost leagănul copilăriei mele, aici îmi este parte din tinerețe, și de ce să nu recunosc, tot acici vreau a mă întoarce spre a-mi petrece restul vieții. Dacă aș putea dispune de acest fapt, o secundă n-aș mai sta pe gânduri, ci aș purcede în consecință.

Am dus dorul satului și îmi este permanent de sat, atunci când nu sunt în el. De cele mai multe ori mă întorc aici doar cu gândul.

Aici, la poalele Ignișului îmi găsesc liniștea, aici mă refugiez de multe ori, atunci când fug de stresul, agitația sau de toate problemele zilnice, de toate frământările ce-mi apadă uneori sufletul.

Aici sunt eu și aici mă simt cel mai bine.

Aici mă simt apărat de necazuri și de greutăți.

Acesta este satul meu. Dacă-l vei iubi și tu, și pe tine te va ocroti cu aceeași dragoste. Aici, parcă nici necazurile nu ajung.

Aici sunt mereu în forță și parcă nu mi-e frică de nimic.

Aici sunt în CHIUZBAIA.

6. NUNTA CA ÎNTEMEIERE. ORAȚIA DE COLĂCĂRIE ÎN POEZIA NUNȚII – poezie, ediția a doua revăzută, corectată și adăugită, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009.

E nuntă! Bucurați-vă și vă veseliți.

Lăsați deoparte grijile și nevoile și haideți să pornim alături de tinerii căsătoriți, căci așa rânduitu-sa de la Dumnezeu!

Dați din vreme papucii la tălpuit, că-i rost de aprigă dănțuială, pentru că așa lăsat-a Bunul și Dreptul Dumnezeu, spre a petrece în pace, cu multă voie bună!

Pentru cei vrednici de glume, mare și înaltă cinstire fi-va, căci doar aceia sunt poftiți.

Câteva ,,spicuiri” din cuprinsul cărții:

Starostele mirelui:

- Poți aduna gărzi bugăte,

Nimeni de-aici nut e crede

Și dacă vreți să aflați

Și noi suntem înarmați,

Cu mult vin, multă horincă

Și avem steaguri gătate,

Ce nu v-au fost arătate!

Starostele miresei:

- Ce steaguri, ce arătat,

Pleacă iute din palat

Și să nun e întâlnim,

Pe lume cât mai trăim.

Cu horinca ori cu vinul,

Faceți bine spălați drumul,

Însă un steag vreau să văd

Și atunci poate te cred.

Starostele mirelui:

- Care îi stegar de frunte,

Mai înalt decât un munte,

Să vină aci-nainte.

Steagul lui ca să-l vedem,

Înspre cer îl ridicăm

Și-orice om ce are cap,

Să se-nchine l-acest steag.

Ăsta-i steag, asta-i solie,

Dintr-o altă-mpărăție,

Una mare și bogată,

Cum n-o fo pe-aci vreodată!

Starostele miresei:

- Aveți steag și e frumos

Și îl sărut bucuros,

Tare frumos îi lucrat,

Însă trebe scuturat.

Iară voi, cu-acest alai,

Să-l jucați, că de nu-i bai!

Și-atunci, poate mai vedem,

Crezare dacă vă dăm!

Cartea privește poezia nunții din zona Fisculașului, acolo unde la nunta tradițională participau doi starosti – unul al mirelui și unul din partea miresei. Cartea se vrea a fi un dialog între cei doi starosti, în momentul în care se întâlnesc cele două alaiuri. O ,,bătălie” cu vorbe desfășurată sau făcută de starostele fiecărui alai. Aici, o dată cu întâlnirea celor două alaiuri, are loc desăvârșirea ritualului din poezia nunții.   

7.      JANDARMERIA MARAMUREȘEANĂ – TRADIȚII ȘI PERSPECTIVE, Editura Universității de Nord, Baia Mare, 2009.

În cooperare cu alți autori – printre alții: general de brigadă Lucian Vasile Irimuș - inspectorul șef  al I.J.J. Maramureș, colonel Hossu Ioan - șef de stat major, preot militar drd. Achim Daniel, maior Teglaș Marin și alte cadre ale Inspectoratului de Jandarmi Județean ,,Bogdan Vodă”,  Maramureș. 

Lucrarea se dorește a fi o incursiune în monografia Jandarmeriei Române – de la înființare și până în present, o definire a structurii jandameriei.

Colaborator cu articole și studii de cercetare în revistele:

memoria ethnologica – revistă de patrimoniu ethnologic și memorie culturală, ce aparține de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș;

Jandarmeria maramureșeană – revista Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș - al cărui angajat este;

Calendarul Maramureșului – revistă de memorie culturală sub sigla Fundației social-culturală pentru democrație ,,identitate, unitate, generozitate, acțiune”;

Începând din anul 2009 este redactor șef al revistei DIN VATRA SATULUI – o revistă socio-culturală de promovare a valorilor tradiționale, ajunsă la numărul 3 întru apariție.

Împreună cu colectivul redacțional – format din Gheorghe Ursan, Marius Săsăran, Ramona Ursan, Cristina Bele și prof. Florica Jurasko – pun bazele unui proiect de scoatere din anonimat a satului tradițional. Prin revista DIN VATRA SATULUI, colectivul redacțional, promovează valoarea și autenticitatea  satului românesc.

Pentru că iubesc poezia, normal, firesc aș mai adăuga, am încercat, prin vers, să definesc acest sentiment. Poezia pentru mine, cum de altfel și pentru mulți iubitori, înseamnă mult – apă, aer, viață. Formez o ,,trilogie”, așa cum în tradiția nunții, există trilogie. Iată câteva exemple  despre cum și în ce fel înțeleg eu să definesc poezia. Evident, este punctul meu de vedere.

Încercări de a defini poezia

Poezia  ... frumoasa poezie  ...

Poezia este cea care alină durerea sufletului şi dorul de cei dragi, şi de aproape, şi de departe. Poezia este cea care aduce pacea în suflet, armonia şi iubirea. Poezia este cea care te duce şi te aduce pe meleagul natal, pe uliţa satului încărcată cu dor. Poezia este cea care te duce, şi te aduce, pe uliţa copilăriei dar și în anii  tinereţii.

Poezia este cea care, prin tinereţea ei, nu te lasă să îmbătrâneşti niciodată. Poezia  este cea care nu te lasă singur niciodată. Poezia este cea care nu te va lăsa niciodată la vreme de necaz sau supărare. Poezia este şoaptă, vers şi izvor. Poezia este sărutul de împăcare al oamenilor îndrăgostiţi. Poezia este poftă de viaţă şi fericire, dar şi noroc.

Poezia este precum binecuvântarea părinţilor primită la vreme de călătorie pentru copilul născut şi crescut în ograda lor. Poezia este însuşi sufletul omului, este starea de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Poezia înseamnă sănătate pentru omul aflat în patul suferinţei. Poezia înseamnă alinare pentru omul care trudeşte şi osteneşte. Poezia înseamnă armonie.

Poezia este cea care alină bătrâneţile şi stârneşte tinereţile. Poezia este sărutul de împăcare al celor care sunt neîmpăcaţi. Poezia este şoaptă şi murmur de izvor. Poezia  este leagăn şi scut de apărare. Poezia este mereu încărcată de sinceritate. Poezia este roua unei dimineţi minunate. Poezia este viaţă şi trai pentru cei care cred că au ajuns la capătul răbdării.

Poezia este culeasă cu drag şi dăruită celor dragi. Poezia este darul lui Dumnezeu pentru a ne face să înţelegem mai bine raiul. Poezia este vindecare la vreme de boală trupească. Poezia este împăcare, dragoste şi iubire. Poezia este înţelegere şi biruinţă, la vreme de restrişte. Poezia ră este luptă şi biruinţă. Poezia este creaţie şi recreaţie.

Poezia nu cere niciodată fală, dar îţi dă acest sentiment, ca să poţi trece prin labirintul vieţii mereu cu fruntea sus. Poezia nu cere niciodată mândrie, dar mândri şi frumoşi sunt cei care-o poartă în suflet. Poezia este lumină în prag de răsărit. Poezia este cea care a biruit prin tot ce înseamnă amar şi tristeţe, necaz şi supărare.

Vasile Bele

(Din volumul tipărit ,,ÎNCERCĂRI DESCULȚE”, apărut la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008, pag. 5-6)

tovarăşă de viaţă

tovarăşă de viaţă - poezie

astăzi te-aştern pe-această coală de hârtie

căci cine ştie ce va fi într-un târziu

şi eu îmi pun banala întrebare:

                           de ce scriu?

de ce? e simplu - nimic de explicat

îmi pare rău de anii ce-au plecat

şi au plecat acolo-n veşnicie

tovarăşă de viaţă şi bună poezie

căci ce-i trecut e bun trecut şi-i rece

aş-au trecut şi anii şi încă vor mai trece

dar nu aş vrea ca de acum măcar

această vreme să treacă în zadar

şi nici n-aş vrea ca să trăiesc degeaba

ori să îmi las neterminată treaba

ajută-mă căci poţi frumoasă poezie

să nu rămâi pe-această coală de hârtie

să te aşezi odată acolo într-o carte

unde-ţi fi probabil mai multe adunate

eu nu aş vrea să cred că vremea mea-i târzie

tovarăşă de viaţă poezie

de-a fi târziu şi alţii te vor aduna

te rog să te aşezi aici de-a dreapta mea

căci te-am iubit tovarăşă de viaţă poezie

şi toată lumea vreau să ştie

căci ai făcut din mine parte

şi vei mai face dacă voi trăi

în schimb tovarăşă de viaţă poezie

rămâi pe-această coală de hârtie

la zid te-or pune alţii fără de cruce

dar să le spui tovarăşă de viaţă c-o poţi duce

că nu te-ncumeţi sau fără de habar

să trăieşti tovarăşă de viaţă în zadar

alţii vor spune despre tine vorbe urâte

tu taci tovarăşă de viaţă să nu spui multe

căci vorba ta e-aicea pe hârtie

buna mea tovarăşă de viaţă poezie

alţii vor zice că le eşti de prisos

că nu le eşti tovarăşă de viaţă de folos

tu lasă-i să vorbească căci numai Domnul ştie

că eşti tovarăşă de viaţă şi eşti şi poezie

iar cei cu vorba bună de se vor apropia

tovarăşă de viaţă vor şti că eşti a mea

vor şti să te respecte şi tu vei dăinui

tovarăşă de viaţă atunci când nu voi fi

să vii la mine atunci tovarăşă să-mi fii

şi-acolo între stele şi-acolo-ai să mângâi

că nu oricare minte poa-să scrie

tovarăşă de viaţă şi bună...POEZIE.

       scriu

n-am scris de mult

să fi trecut de-atunci

vreo două sau trei săptămâni

dar nici n-am stat ca alţii

să tai frunză la câini

nu am fost nici plecat

ci pixul l-am lăsat

jos pe masă să se odihneasscă

dragul de el

să nu se încălzească

în această clipă

iau pixul în mână

şi am să scriu

ce am să scriu

e doar ce ştiu

şi am scris

            Într-un interviu acordat în anul 2006, ziarului Informația zilei de Maramureș, din data de 27 iunie 2006, anul VI, nr. 1444,  întrebat fiind ,,Ce trăsături trebuie să aibă un jandarm adevărat?”, am răspuns, scurt, militărește: ,,Mi-am dorit foarte mult să port haina militară și pot spune că mi-am împlinit visul din copilărie. În primul rând să aibă o chemare, să fie călit fizic, ferm, curajos, ordonat, disciplinat. Munca e frumoasă, dar dacă nu te dăruiești nu poți obține performanțe”.

       inimă de jandarm

atunci când bătrân eu voi fi

pentru că şi asta se va întâmpla într-o bună zi

tot cu dragoste la tine mă voi gândi

şi asta până într-o ultimă zi

voi fi un bătrân cu părul cărunt

şi te voi iubi la fel de mult

pentru că totul este trecător

într-o zi îţi voi spune adio puişor

va fi o zi frumoasă dintr-un  an

şi în buzunar nu voi avea niciun ban

va fi o zi frumoasă într-o lună

să ne trăieşti mult – jandarmerie bună

am trăit în tine clipe de neuitat

păcat pentru că la poarta unităţii

pe toate le-am lăsat

au trecut ani şi zile şi nopţi

când ne ţineai trezi jandarmerie pe toţi

acuma sunt bătrân dar sufletul mi-e tânăr

gândesc cu bucurie mă uit azi peste umăr

aş vrea s-o iau din loc şi să pornesc la drum

picioarele mă dor îţi spun doar

rămas bun

am stat aici cu tine jandarmii m-au văzut

te las acum cu bine căci vremea a trecut

nu voi uita de tine chiar dacă totul este trecător

mă voi gândi la tine chiar şi când am să mor

la stele mă voi duce şi le voi povesti

c-am fost jandarm în viaţă c-aş vrea a mai trăi

să mă întorc la tine să stau iar în onor

să fiu iar cu colegii să nu fiu trecător

atât de dragă-mi eşti tu JANDARMERIE

aş vrea alt început acuma să mai fie

s-o iau din loc acuma să spun că sunt jandarm

să mai aud comenzi

,,Pluton, pe umăr arm’!”

de-aş fi iar tânăr astăzi la tine-aş alerga

cum alergam pe vremuri jandarmeria mea

picioarele mă dor şi simt cum în onor

eu mă despart de tine uşor uşor uşor

la poarta unităţii las inima şi gândul

să vă gândiţi prieteni

la toţi vă vine rândul

şi-mbătrâniţi în vreme la pensie voi ieşiţi

gândiţi-vă cu toţii voi cei prezenţi aici

şi-acum la despărţire vă las un gând curat

mă uit în urma mea mă uit la ce-am lăsat

stând mă gândesc la toate mă rog să fiu iertat

şi chiar dacă pe unii poate i-am supărat

aici îmi cer iertare vă spun ca s-auziţi

îmi iau la revedere şi va zic

să trăiţi!