Salut Trecut - Este inaugurată „Crucea Eroilor" de pe Vârful Caraiman

Intr-o zi de 14 septembrie, in 1928, era inaugurata „Crucea Eroilor" de pe Varful Caraiman (Muntii Bucegi), monument inchinat eroilor ceferisti cazuti in timpul Primului Razboi Mondial, construit intre anii 1926-28 din initiativa Reginei Maria si a Regelui Ferdinand I al Romaniei, cu scopul de a fi vazuta de la o distanta cat mai mare. Crucea Eroilor Neamului este construita altitudinea de 2.291 metri. La baza varfului Caraiman se afla orasul Busteni. Crucea Eroilor Neamului este situata in saua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului catre Valea Seaca, fiind unica in Europa atat prin altitudinea amplasarii, cat si prin dimensiuni: crucea propriu-zisa are o inaltime de 28 metri si doua brate de cate 7 metri fiecare. Monumentul era cea mai inalta constructie din lume la vremea respectiva, de acest fel, situata la o astfel de altitudine. Crucea este executata din profile de otel, fiind montata pe un soclu din beton armat placat cu piatra, inalt de 7,5 metri. In interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial generatorul de energie electrica ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii. Unele legende povestesc ca acest monument s-a realizat in urma unui vis pe care l-a avut Regina Maria. Proiectul ansamblului a fost realizat de catre arhitectii romani Georges Cristinel si Constantin Procopiu. Constructia monumentului a inceput in anul 1926 si s-a finalizat in august 1928. Regina Maria a urmarit indeaproape executia pana la finalizarea ei. Inaugurarea si sfintirea monumentului au avut loc pe data de 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci. La Crucea Erilor Neamului se poate ajunge direct din Busteni fie cu telecabina Busteni-Babele (12 minute) sau urcand pe traseul turistic marcat Jepii Mici (3 ore/3 ore si jumatate; accesibil doar vara, interzis iarna), cu telecabina Pestera-Babele (8 minute), pe marcajele turistice de la Piatra Arsa (1 ora si jumatate) respectiv Varful Furnica-Telecabina Cota 2000 (2 ore si jumatate) sau pe traseele marcate turistice de la cabana Omu.

                                                                                             Ionuţ I. Dragoş