Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început judecarea pe
fond a procesului în care fostul vicepremier şi ministru de Interne Gabi Oprea
este acuzat că ar fi aprobat achiziţionarea pentru folosul personal a unei
limuzine Audi A8 din fondurile operative destinate agenţilor secreţi ai MAI.
Potrivit DNA, legea spune că maşinile cumpărate din
fondurile serviciului secret al MAI pot fi folosite doar la “activităţile de
urmărire penală a infracţiunilor de corupţie”, nu ca să se plimbe demnitarii cu
ele.
Gabriel Oprea este judecat în dosarul Limuzina pentru abuz
în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos
necuvenit.
“În ziua de 13.07.2015, Oprea Gabriel, în calitate de
ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal
Nicolae Gheorghe (şeful Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă –
DIPI, serviciul secret al MAI – n.r.) şi a cms. şef Pavel Gabriel-Nicolae, a
dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli
operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă şi a aprobat
achiziţia unui autoturism, în scopul declarat al asigurării protecţiei
demnitarilor, cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea
autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne la
situaţiile premisă ale folosirii autovehiculelor cumpărate în activităţile de
urmărire penală a infracţiunilor de corupţie; urmare a încălcării atribuţiilor
de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar
Diviziunea (…..) a D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu autoturismul marca Audi
A8, cu serie şasiu (…..), în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit
în raport cu destinaţia legală a fondurilor operative”, se arată în
rechizitoriul DNA.
Judecătorii au cerut
lămuriri DNA
Un aspect aparent neînsemnat a atras atenţia la primul
termen al procesului. Completul format din judecătorii Ştefan Pistol, Ana Maria
Dascălu şi Geanina Arghir a dispus trimiterea unei adrese la DNA pentru ca
procurorii să precizeze textele de lege avute în vedere pentru inculpaţii
trimişi în judecată sub acuzaţia de abuz în serviciu. Adică să precizeze la ce
texte de lege se referă când afirmă “cu încălcarea prevederilor legale care
limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale
Ministerului Afacerilor Interne la situaţiile premisă ale folosirii
autovehiculelor cumpărate în activităţile de urmărire penală a infracţiunilor
de corupţie”.
Strategia de apărare
a lui Oprea
Solicitarea judecătorilor vine după ce la termenele trecute,
când dosarul era în camera preliminară, avocatul lui Oprea, fostul judecător,
membru CSM şi preşedinte al Curţii de apel Bucureşti, Dan Lupaşcu, a solicitat
achitarea invocând decizia CCR de anul trecut care a dezincriminat abuzul în
serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară (adică nu legi sau ordonanţe,
ci ordine de ministru, hotărâri de Guvern, regulamente, decizii, etc).
“Că acea decizie a CCR se aplică în această speţă rezultă cu
evidenţă pentru că i se impută încălcarea unei hotărâri a Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării. Această hotărâre nu face parte din legislaţia primară. Este
adevărat că se invocă încălcarea articolului 6 din Legea siguranţei naţionale.
În acest articol se arată că CSAT se ocupă de coordonarea activităţii în
domeniu. În ce fel pot fi încălcate aceste atribuţii în aşa fel încât să se
reţină responsabilitatea ministrului de Interne?”, a susţinut avocatul.
Lupaşcu a mai spus că Gabriel Oprea doreşte să fie aflat adevărul,
însă cu respectarea strictă a dispoziţiilor procedurale.
“Acea decizie a CCR privind abuzul în serviciu are influenţă
în speţă. (…) Domnul Oprea vrea şi într-o cauză şi în cealaltă (Gabi Oprea este
acuzat de abuz în serviciu şi într-un al doilea dosar, cel al morţii
poliţistului motociclist Bogdan Gigină -n.r.) să se afle adevărul, însă acest
lucru să se facă cu respectarea strictă a dispoziţiilor procedurale, inclusiv a
deciziei CCR privind abuzul în serviciu. Aici i se impută faptul că a aprobat suplimentarea
bugetului cu 410.000 de lei şi achiziţia unui autoturism care există în
continuare la Ministerul de Interne”, a precizat Lupaşcu.
Strategia lui Oprea
ar putea da roade
Apărarea fostului ministru de Interne ar putea sta în
picioare după decizia CCR de anul trecut care a dezincriminat abuzul în
serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară, explică avocata Claudia
Postelnicescu.
“Decizia 405 a CCR care clarifică definiţia abuzului în
serviciu şi anume încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în legislaţia
primară – adică legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă – are incidenţă în
cauză şi instanţele sunt obligate să ţină cont de această decizie. Dacă nu se
poate face dovada săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, astfel cum este definită
în Codul Penal şi prin filtrul de interpretare a ambiguităţii termenului “în
mod defectuos”, instanţa poate decide că fapta penală nu există în acest dosar.
Orice faptă penală trebuie să îndeplinească elementele constitutive ale
infracţiunii”, a explicat avocata.
Ce ar putea să facă
DNA
Potrivit avocatei Claudia Postelnicescu, procurorii ar
trebui să arate instanţei că decizia CSAT este legată de legea Siguranţei
naţionale.
“Legislaţia secundară explicitează legislaţia primară.
Acuzarea trebuie să arate că ele sunt indisolubil legate si că legislaţia
secundară, adică decizia CSAT, nu putea exista fără legislaţia primară, adică
legea Siguranţei naţionale şi că ele nu pot fi luate în mod separat”, a arătat
avocata.
Judecătorii vor să
ştie ce s-a întâmplat cu limuzina lui Oprea
Instanţa a decis trimiterea unei adrese la Ministerul
Finanţelor pentru a se constitui parte civilă în dosar. Magistraţii au dispus
trimiterea unor adrese la MAI şi DIPI pentru a se preciza unde se află
autoturismul Audi, folosit de Oprea şi pentru a afla dacă a fost iniţiată o
procedură internă de recuperare a sumelor de bani care apar în rechizitoriu.
Preşedintele completului de judecată a mai spus că ar
aprecia dacă un consilier de la DIPI ar participa la acest proces.
Avocatul lui Gabriel Oprea, Dan Lupaşcu, le-a spus
magistraţilor că în dosarul trimis la instanţă se află un volum cu documente
clasificate, la care el şi clientul lui nu au acces, astfel încât i s-ar
încalca dreptul la apărare.
“În momentul de faţă, Gabriel Oprea nu îşi mai aminteşte ce
rezoluţie a pus pe documentul pe care i l-a prezentat secretarul de stat. Vrem
accesul la documentele clasificate”, a declarat avocatul, însă judecătorii i-au
răspuns că a fost sesizată în acest sens Curtea Constituţională cu privire la
desecretizarea acestor documente.
Procesul a fost amânat pentru data de 25 aprilie, deoarece unii
inculpaţi nu şi-au angajat avocaţi.
Alte cazuri de achitări ca urmare a deciziei CCR de
dezincriminare a abuzului în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară
La bilanţul DNA pe anul trecut, Laura Coduţa Kovesi a
declarat că 15 persoane au fost achitate ca urmare a deciziei CCR 405/2016.
Autor Alex Costache
Sursa România Curată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu